România traversează o etapă economică marcată de un contrast major. În timp ce sistemul bancar își păstrează soliditatea, solvabilitatea și profitabilitatea, economia reală – în special segmentul companiilor – dă semne clare de epuizare. Datele BNR indică o deteriorare rapidă a bilanțurilor firmelor, rata creditelor neperformante (NPL) pentru companiile nefinanciare urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de anul trecut.
Publicaţia BusinessEdge.ro scrie că diferența dintre companii și populație este frapantă. În timp ce gospodăriile par să reziste mai bine în relația cu băncile, având o rată a neperformanței de doar 2,9%, firmele absorb direct șocurile economice. Cele mai vulnerabile sunt IMM-urile și microîntreprinderile, unde rata creditelor neperformante depășește 7%, comparativ cu doar 4,7% în rândul corporațiilor.
Companiile mari beneficiază de acces facil la consultanță și piețe externe, însă firmele mici au spațiu de manevră redus. Pentru multe dintre acestea, creditul nu mai reprezintă un motor de dezvoltare, ci o metodă disperată de a acoperi golurile permanente de numerar.
Dobânzile și mecanismul de transmisie
Costul finanțării rămâne un punct critic, dobânzile reacționând rapid la presiunile inflaționiste și la riscul perceput. „Așteptările se formează acum. Prin inflație, lucrul acesta se va duce imediat și în dobânzi”, explică analistul economic Dragoș Cabat. Acesta mai avertizează că „mecanismul de transmisie uneori este chiar mai scurt, de 3-6 luni. După 6 luni, sigur se văd efecte”.
Acest interval scurt este devastator pentru companiile cu marje mici, care nu pot absorbi creșterea dobânzilor fără a-și periclita capacitatea de plată. În acest context, sectoare precum construcțiile (cu un risc de 57,3%), agricultura și industria devin cele mai expuse zone de risc din economie.
Garanțiile de stat și capcana creditului comercial
Intervențiile statului prin garanții nu au rezolvat problemele structurale, rata NPL pentru creditele garantate ajungând la 11,3%. Florian Neagu, directorul Direcției Stabilitate financiară din BNR, subliniază că „intervențiile trebuie să fie mult mai bine țintite”. Tot el avertizează asupra dependenței de creditul comercial: „te poți finanța din el, dar nu te poți dezvolta din el”. Această formă de finanțare între firme ține companiile în viață, dar propagă riscul în lanț atunci când plățile întârzie.
Insolvențele: Semnalul de alarmă pentru economie
Presiunea din economie se traduce deja în insolvențe tot mai dese. Studiile CITR arată o creștere de 164% a numărului de companii de impact intrate în insolvență în primul trimestru din 2026. Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO-ul CITR, atrage atenția că „presiunea economică începe să se mute către companiile cu greutate reală în economie” și că „efectul nu mai este izolat, ci se propagă în economie”.
Într-un mediu în care băncile înăspresc standardele de creditare pentru al șaptelea trimestru consecutiv, companiile se află într-un cerc vicios: au nevoie de bani pentru a supraviețui, dar fragilitatea bilanțurilor le face tot mai greu finanțabile. Deși băncile rămân solide, această „imagine stabilă” a sistemului financiar riscă să ascundă o economie reală tot mai tensionată.
 pentru companiile nefinanciare urcând la 5,6% în martie 2026, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de anul trecut.){kind=link}