Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) susține în documentul trimis instanței că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi fost recrutat de Securitate pe când era cercetător la Institutul de Economie Mondială.
Documentele din dosarele Securității, invocate de CNSAS, arată că Isărescu ar fi fost folosit de Securitate ca persoană de sprijin / sursă încă din 1979. El ar fi dat note cu numele conspirativ Manole, potrivit g4media.ro.
Pe parcursul colaborării cu Securitatea, el a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai în România sub regimul comunist în comparație cu alte țări, susține CNSAS, care indică două note informative: una din 16 decembrie 1987 și una din 5 martie 1985.
CNSAS arată că informațiile furnizate de către Isărescu vizează îngrădirea dreptului la viață privată și a dreptului la libertatea cuvântului.În cele două note redactate de mână și semnate cu numele conspirativ, acesta informa Securitatea despre comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai.
Astfel, în legătură cu atitudinea unui anume I.D., Isărescu a scris că ”are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră), încălzirea locuinței, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări”.
A doua notă, din 1985, se referă la un anume D.W.: ”În discuții a menționat dificultățile întâmpinate de membrii comunității diplomatice din București în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor și căldurii). A arătat că diplomații acreditați la București își exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejați în orice țară, în România însă ei au stat în condiții mai dificile decât populația. A manifestat interes față de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depășirea acestor dificultăți”.CNSAS arată că ”comentariile legate de nivelul de trai reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist”.
Consiliul arată că, pe baza informațiilor furnizate ”cu solicitudine” de către Isărescu, ofițerii Securității au dispus ”notă de verificare și cunoaștere” și verificarea relatării acestuia cu înregistrările făcute pe bandă de la discuția cu diplomatul străin. CNSAS nu indică însă dacă Securitatea a luat măsuri coercitive împotriva celor două persoane despre care Isărescu a dat note informative.Consiliul mai susține că Isărescu ”nu a menajat interesele persoanei denunțate, nu a avut o atitudine precaută și nici de protejare a celui denunțat.
A vizat îngrădirea dreptului la viață privată a celui denunțat, atât timp cât a acceptat că persoana denunțată putea să facă obiectul unor investigații suplimentare ale Securității, ca rezultat al denunțului său”.
CNSAS cere Curții de Apel București să constate că Isărescu a făcut poliție politică în regimul comunist
