autor: Marius Geantă, Centrul pentru Inovare în Medicină
Mai sunt încă multe de învățat și de integrat din ceea ce am experimentat din martie 2020. Din punctul de vedere al cercetării, pandemia a creat condițiile ideale, dorite de orice cercetător, pentru a înțelege diverse fenomene (de la cele biologice la cele sociale) în viața reală, în timp real. Despre acestea vorbim, săptămânal, la Știința 360, podcastul și emisiunea cu același nume de la Radio România Cultural.
Alături de aspectele biologice și medicale, componenta socială a pandemiei reprezintă a doua cheie esențială pentru a înțelege ce ni s-a întâmplat, de ce și cum putem fi mai eficienți în cazul unor crize similare.
CITEŞTE ŞI: Peste 10.000 de studenți au susținut examenul de rezidențiat. Câte posturi sunt disponibile
La Centrul pentru Inovare în Medicină identificasem înainte de pandemie, în cadrul unei cercetări privind atitudinile și percepțiile oamenilor cu privire la cancer, fenomenul de infodemie – o cantitate enormă de informații aruncate în spațiul public care face imposibilă sau foarte dificilă identificarea acelor informații acționabile, cu adevărat valoroase.
În timpul pandemiei, pe lângă infodemie, spațiul public de informare a fost caracterizat, de asemenea, de o avalanșă de știri false și de dezinformări care au pus în pericol viețile oamenilor și sănătatea populației, reducând eficacitatea intervențiilor de sănătate publică.
Am avut și avem de luptat cu un virus biologic, dar și cu un virus informațional.
CITEŞTE ŞI: Medicul Mircea Beuran a fost achitat în dosarul deschis pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă
Războiul din Ucraina, care a dus la dispariția peste noapte a pandemiei ca fenomen mediatic, a confirmat ceea ce învățasem în cei doi ani anteriori: știrile false și dezinformarea pun în pericol societatea în ansamblu și, de fapt, reprezintă o amenințare majoră la adresa democrației (cetățenii nu își pot exprima libera alegere atâta timp cât nu au anticorpi împotriva dezinformării).
Contracararea știrilor false, împreună cu crearea de conținuturi de calitate într-un volum comparabil cu volumul de informații aberante pe un subiect, la care se adaugă nevoia urgentă de reformă și reglementare a giganților digitali, reprezintă probabil cei trei piloni esențiali pentru combaterea fenomenului dezinformării.
Despre toate acestea și nu numai, am discutat zilele acestea la Praga, în cadrul evenimentului „Joining Forces Against Misinformation: Science and Journalism in Central and Eastern Europe”, organizat de rețeaua Science+ cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii în Republica Cehă.
În regiunea noastră, încă imatură din multe puncte de vedere, rolul societății civile este minimizat, chiar și atunci când acțiunile desfășurate suplinesc absența sau incompetența unor instituții clasice.
Știm, însă, că prin reunirea mai multor voci, minimalizate la noi, se formează un cor care este mult mai mult decât suma decibelilor fiecărei componente în parte.
De aceea, cred că acest cor de experți din diverse domenii și jurnaliști, reuniți în această săptămână la Praga, are potențialul de a da tonul democrației în Europa Centrală și de Est, și nu numai.
Marius Geantă este președinte și co-fondator la Centrul pentru Inovare în Medicină
 în viața reală, în timp real. Despre acestea vorbim, săptămânal, la Știința 360, podcastul și emisiunea cu același nume de la Radio România Cultural.){kind=link}