Miniștrii de interne ai UE au decis eliminarea controalelor la frontierele terestre dintre România și Bulgaria începând cu 1 ianuarie 2025, după ce cele două țări au aderat la spațiul Schengen pentru căile aeriană și maritimă din 31 martie 2024.
Miniştrii de interne ai UE au adoptat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025.
Mai exact, nu vor mai exista controale la granița dintre România și Bulgaria, România și Ungaria. Pentru că intră și Bulgaria, același lucru se aplică și la granița Bulgaria-Grecia.
Citeşte şi: Istoria Sfântului Ierarh Spiridon, sărbătorit astăzi de Biserica Ortodoxă
Prezent la sediul Consiliului UE unde a fost luată decizia privind aderarea completă a României la spațiul Schengen, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, un activ susținător al intrării țării noastre în zona de liberă circulație, a prezentat trei categorii de beneficii majore pentru români. Acesta a subliniat, în calitatea sa de negociator-șef al bugetului UE pentru anul viitor, că această aderare poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.
„Aderarea completă a României la spațiul Schengen este un mare succes pentru țara noastră după mai bine de 13 ani de așteptare de când respectăm toate criteriile prevăzute în acquis-ul Schengen. Este crucial pentru țara noastră să profite de acest moment pentru a maximiza beneficiile apartenenței la spațiul Schengen.
Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:
- avantajele economice: Aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent;
- climatul social: Cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă. Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens;
- beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza. România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă;
Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final. Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!” a declarat vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul PSD Victor Negrescu.
La rândul său, preşedintele României Klaus Iohannis spune că decizia reprezintă un pas strategic important pentru integrarea deplină în Uniunea Europeană, cu multiple beneficii economice, sociale și de imagine, consolidând totodată angajamentul proeuropean al țării.
„În această dimineață, la Bruxelles, a fost luată decizia privind aderarea țării noastre și cu frontierele terestre la spațiul Schengen, cu aplicare din 1 ianuarie 2025, o decizie așteptată prea mult timp de către noi toți.
Datorită eforturilor coordonate ale autorităților române și a demersurilor intense care s-au făcut la nivel politico-diplomatic – și vreau să evidențiez aici în special Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe, ne putem bucura, în sfârșit, de un drept binemeritat, dobândit în mod legitim de România.
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un pas firesc și necesar în consolidarea statutului României de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, asupra economiei și a imaginii externe a țării noastre.
Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la granițe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și a serviciilor românești pe piața europeană.
În același timp, crește considerabil și atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a țării noastre. Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează, așadar, poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei.
Aderarea la spațiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru țara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigențele Schengen.
Pentru a înlătura toate aceste dificultăți și pentru a convinge partenerii europeni că avem tot dreptul să facem parte din Schengen, m-am implicat personal astfel încât să obținem un rezultat pozitiv. Am purtat, în acest sens, nenumărate discuții cu omologii mei, am participat la reuniuni și la consultări de natură să convingă fiecare țară în parte să își exprime susținerea pentru noi.
Decizia de astăzi este o confirmare clară, fără nici un fel de interpretare, a unei realități. Locul României este în spațiul Schengen, în baza performanțelor și a angajamentului nostru.
Vreau să felicit toate instituțiile implicate în acest amplu efort și să le mulțumesc pentru munca depusă și perseverența în susținerea activă a acestui demers pe parcursul tuturor acestor ani. Mulțumesc, totodată, instituțiilor europene și tuturor statelor membre care ne-au susținut în acest proces complex.
România va continua să acționeze responsabil pentru protejarea și consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migrației ilegale.
România este și va rămâne o țară proeuropeană.
Totuși, în ultima vreme am văzut încercări grave de a minimaliza importanța Uniunii Europene. Mai mult, s-au făcut auzite voci care contestă beneficiile apartenenței noastre la spațiul european.
Cetățenii au nemulțumiri și sunt îndreptățiți să ceară mereu mai mult și mai bine de la clasa politică din țara noastră, dar cei care dau vina pe Uniunea Europeană pentru aceste nemulțumiri nu ne vor binele.
Sigur că Uniunea Europeană poate să funcționeze mai bine și evident că politicienii români trebuie să fie încă și mai implicați pentru a obține pentru țara noastră cât mai multe beneficii care rezultă din apartenența noastră europeană.
Dar, de câte ori ne gândim la o viață mai bună și la un trai mai prosper, ne gândim la cum arată viața într-o țară occidentală, și de multe ori auzim sloganul „vrem o țară ca afară”. Ne dorim mai multe libertăți, nu mai multe restricții, ne dorim mai multă libertate de opinie, nu mai puțină.
Așadar, de fapt, ne dorim mai multă Europă, nu mai puțină, iar cei care instigă la negarea beneficiilor și valorilor europene sunt adversari ai democrației și ai libertății și vor izolarea țării noastre.
România este o țară stabilă, o țară solidă și sigură! Direcția europeană rămâne singura noastră cale reală de dezvoltare, iar toate forțele politice democratice au obligația de a lucra împreună pentru a păstra nealterat acest parcurs”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Din 31 martie 2024 România și Bulgaria au aderat la spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă. Cel mai vizibil efect, în rândul românilor, a fost posibilitatea de a zbura cu avionul fără un control suplimentar în aeroporturi.
