Dezinformarea COVID vs Propaganda de Război | Marius Geantă (Centrul pentru Inovare în Medicină): „Informaţiile false sunt şi ambalate într-un mod atrăgător. Te atrag, sunt ca o gaură neagră”

Marius Geantă, preşedinte şi co-fondator al Centrului pentru Inovare în Medicină, a vorbit în cadrul emisiunii „Reporter 24” despre impulsul oamenilor de a crede mai întâi informaţia falsă, în detrimentul celei reale. „Informaţiile false sunt şi ambalate într-un mod atrăgător. Te atrag, sunt ca o gaură neagră”, concluzionează expertul.

Asociaţia pe care Marius Geantă o conduce s-a numărat printre puţinele entităţi care au atras atenţia, la debutul pandemiei COVID-19, că este foarte important şi felul în care se face comunicarea informaţiilor către publicul larg.

„Să punem lucrurile puţin în perspectivă istorică (…). Noi am început să scriem despre ce se întâmplă în China, în ianuarie 2020. Îmi amintesc un interviu pe care l-am avut la Radio România Cultural, în ianuarie 2020, şi am spus că deja au început să circule două virusuri – NCoV19, că nu se numea încă SARS-CoV2, şi al doilea era virusul mediatic. Aşa l-am numit eu, atunci. De ce? Pentru că deja tema, întâmplându-se în China, se politizase foarte mult. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, începuseră să circule tot felul de informaţii şi din sfera dezinformărilor, dar şi informaţii legate de virus, de boală, care nu aveau neapărat acurateţe. Şi mi-am dat seama, din acel moment, că de fapt este o dublă provocare. Una este provocarea medicală şi alta este provocarea aceasta comunicaţională. Este şi motivul pentru care am fost foarte prezent, încă de la începutul pandemiei”, transmite Marius Geantă.

Debutul cu stângul în ceea ce înseamnă comunicarea, în urmă cu doi ani, a făcut ca doar o mică parte din populaţia din România să se vaccineze, iar ţara să ocupe un loc în Top 10 mortalitate cauzată de COVID-19.

„Ceea ce nu ştiam eu atunci, în ianuarie 2020, era cât de mult componenta aceasta comunicaţională va impacta campania de vaccinare împotriva COVID-19, respectarea măsurilor în situaţii critice – a măsurilor de distanţare, purtarea măştii şi aşa mai departe, şi la urma urmei, cum se va corela, cu o mortalitate foarte crescută în România, cauzată de COVID-19. România şi statele din Estul Europei, cu excepţia unei ţări din America Latină, sunt în Top 10 mortalitate ca urmare a COVID”, mai spune Marius Geantă.

România şi statele din Estul Europei, cu excepţia unei ţări din America Latină, sunt în Top 10 mortalitate ca urmare a COVID

El adaugă că un alt mod prin care pandemia a fost dusă în derizoriu a fost şi aducerea pe canalele media obişnuite a unor teorii ale conspiraţiei care, în mod normal, n-ar fi ajuns la acest public.

„Una dintre marile greşeli făcute din zona noastră, în timpul pandemiei, a fost să aducem toate aceste conspiraţii în atenţie. Am fost întrebat în interviuri, care sunt conspiraţiile care circulă şi am spus să fie întrebaţi cei care le fac. Al doilea lucru a fost asocierea unui personaj care are un background ştiinţific solid, are un discurs ştiinţific solid, cu un personaj absolut irelevant. Greşeala asta, din păcate, am văzut-o în pandemie, nu a existat niciodată din punct de vedere ştiinţific ideea de pro şi contra vaccin. Dar noi am văzut pro şi contra vaccin de foarte multe ori şi în social media, şi pe televiziuni, în diverse dezbateri, în care „pro” era un medic, iar „contra” era cineva care venea din cu totul altă zonă, care n-avea nicio calificare, nicio pregătire pe domeniul respectiv”, spune Marius Geantă.

Marius Geantă mai subliniază că a fost doar o chestiune de timp până când societatea reomânească s-a polarizat şi în ceea ce priveşte pandemia, aşa cum a făcut-o cu fiecare subiect de impact naţional, în ultimii peste 30 de ani.

„Am spus-o, cred, înainte să înceapă războiul şi într-un moment al pandemiei, că de fapt societăţile sunt divizate. Nu doar în România. Şi ceea ce aşteaptă este numai următorul motiv pentru a se manifesta acea divizare. În timpul pandemiei, la început, vă amintiţi că n-a existat, nu s-a manifestat divizarea. A fost o perioadă de aşteptare. Oamenii erau speriaţi, era teama de moarte, de necunoscut. A existat asta, după care a fost suficient să apară o voce care să spună avem vaccinul, o altă voce care să spună cu totul altceva şi lucrurile au început să se agite.

Acest lucru s-a văzut în sondaje şi acest lucru l-au văzut foarte mulţi oameni din zona decizională, politică, din zona media, audienţe şi aşa mai departe. Şi atunci am avut un filon de comunicare ştiinţei care a funcţionat foarte bine, în anumite momente, dar din păcate a fost pus în umbră şi a fost intersectat foarte mult de alte interese. Unele comerciale, altele de poziţionare, altele electorale. Să nu uităm că am avut cicluri de alegeri. Este o dinamică pe care noi am văzut-o în multe ţări, nu doar în România”, spune el.

Războiul din Ucraina a fost un alt subiect care i-a divizat pe români.

„Acum, războiul din Ucraina este următoarea temă pe care constatăm, în ultima perioadă, o divizare. Fără să mă pricep la război la fel de bine ca la pandemie, este ceva ce se vede cu ochiul liber, în acest moment când vorbim – polarizarea. Într-adevăr, ideea aceasta de minimalizare am constatat-o şi poate au fost oameni care n-au negat COVID, dar au minimalizat – lasă, domn’e, e doar o gripă. Efectul, de fapt, este acelaşi. Asta vedem şi acum. Mai este un fenomen interesant, anume că din punct de vedere mediatic şi social, pandemia s-a terminat, când a început războiul. Acestea sunt fapte”, conchide expertul.

Marius Geantă, explică faptul că informaţiile false sunt ambalate într-un mod atât de atrăgător pentru public, încât este foarte greu să nu-şi atingă scopul.

„Informaţiile false sunt şi ambalate într-un mod atrăgător. Te atrag, sunt ca o gaură neagră. Apare ceva pe Facebook şi este cu litere mari, semne de exclamare, o poză care produce emoţii. Tu trebuie să ai, ceea ce e complicat, propriul sistem de a te păzi de astfel de situaţii. Pandemia le-a scos, probabil, la lumină, în cea mai mare măsură. A arătat, probabil, dimensiunea fenomenului, dar e ceva ce se întâmplă zi de zi”, spune Marius Geantă.

Cei mai vulnerabili pentru a crede informaţiile false şi dezinformarea rămân cei cu vârste peste 50 de ani.

„Eu le-aş recomanda celor care se uită la noi şi poate că au vârsta noastră, să încerce să se uite pe newsfeed-ul, conturile de Facebook ale părinţilor lor. Eu am făcut asta. Mai puţin de zece la sută din conturi sunt ceva ce mie îmi spune că noi trăim într-o bulă şi s-ar putea ca părinţii noştri să trăiască, pur şi simplu din cauza vârstei şi a mediului în care trăiesc, într-o altă bulă, de care oamenii profită”, mai arată Marius Geantă.

Eu le-aş recomanda celor care se uită la noi şi poate că au vârsta noastră, să încerce să se uite pe newsfeed-ul, conturile de Facebook ale părinţilor lor.

Marius Geantă, preşedinte/co-fondator Centrul pentru Inovaţie în Medicină

Interviul pe larg, în cele ce urmează:

Demers susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.

CITEŞTE ŞI: România ultimilor ani, între dezinformarea COVID şi propaganda de război. Cum să distingem între informaţiile false şi cele verificate