Instanța supremă este așteptată să tranșeze pe 25 octombrie problema de drept de care depinde soarta unor inculpați celebri precum Elena Udrea, Ioana Băsescu, Bogdan Olteanu sau Darius Vâlcov, însă de care ar putea beneficia și inculpați sau condamnați pentru infracțiuni de drept comun, precum tâlhari, violatori sau criminali.
Înalta Curte trebuie să stabilească dacă între deciziile CCR privind prescripția din 2018 și 2022 a existat un vid legislativ care să fie invocat de inculpați și condamnați ca lege penală mai favorabilă ce ar putea retroactiva până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014. Mai multe instanțe au cerut Înaltei Curți să dea o decizie de îndrumare în această chestiune de drept.
CITEŞTE ŞI: GRAV accident în judeţul Dolj. Un mort şi şapte răniţi
În scenariul cel mai negru pentru statul de drept, dar favorabil inculpaților, dacă Înalta Curte ar decide că suntem în fața unui vid legislativ care retroactivează ca lege penală mai favorabilă, aceasta ar însemna că între februarie 2014 și mai 2022 nu ar fi existat cauze de întrerupere a prescripției ceea ce ar conduce la încetarea a mii de dosare și procese penale, au explicat experți în drept pentru G4media.ro.
De altfel, Andrei Claudiu Rus, judecătorul raportor în cazul hotărârii ÎCCJ de îndrumare din 25 octombrie, susține în raportul său că deciziile CCR privind prescripția ar fi creat o lege penală mai favorabilă care retroactivează. De notat că judecătorul Andrei Claudiu Rus a fost numit la ÎCCJ de CSM-ul dominat de fosta șefă a Consiliului, judecătoarea Lia Savonea.
”Nu știm ce se va întâmpla. Unii au considerat decizia CCR din 2018 ca fiind una interpretativă, probabil și din cauza caracterului confuz al motivării. Curtea fiind, însă, în plin elan de afirmare ca legiuitor pozitiv, decizia indica cam ce ar fi trebuit să prevadă codul penal. Confirmarea a venit în anul 2022, prin Decizia nr. 358/2022, care a menținut opinia și nu a ținut cont de noua practică judiciară consacrată de ÎCCJ și celelalte instanțe, care interpretau art.155 alin. 1 C. pen. în sensul consacrat de Codul penal anterior și sugerat de decizia din 2018 a CCR.
Dacă decizia de îndrumare a ÎCCJ va fi în sensul deciziei CCR – opus practicii instanțelor de până acum – atunci fiecare dosar penal va trebui analizat din această perspectivă, indiferent că se află în supraveghere, anchetă a procurorului sau în fază de judecată. Mai ales în fază de judecată. Trebuie să știți că modificarea Codurilor din 2014 a redus drastic termenele de prescripție și a îngreunat ancheta penală prin mai multe dispoziții, întârziind soluționarea dosarelor. Toate aceste aspecte, concertate, vor echivala cu un soi de amnistie față de mii de infractori. Problema cea mai gravă va fi că percepția generală va indica drept vinovat tot justiția, ceea ce e neadevărat”, a declarat pentru G4media.ro procurorul Daniel Horodniceanu de la AMASP, o asociație de procurori.
Articolul complet, în g4media.ro
