Preşedintele Klaus Iohannis începe marţi vizita în mai multe state din Africa, prima etapă fiind Kenya, unde urmează să fie primit de preşedintele William Ruto, iar joi să viziteze un liceu, miercuri neavând program oficial. Turneul african al preşedintelui, care se va încheia în 23 noiembrie, mai include vizite de stat în Tanzania şi Republica Cabo Verde şi o vizită oficială în Republica Senegal. Conform Administraţiei prezidenţiale, vizitele preşedintelui României în Africa reprezintă primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani şi vizează relansarea relaţiilor României cu continentul african.
Vizita de stat în Kenya include marţi primirea preşedintelui Iohannis de către preşedintele Kenyei, William Ruto, la State House Nairobi, fiind programate – convorbiri tête-à-tête, convorbiri oficiale, semnarea unor documente bilaterale, declaraţii de presă comune şi un dejun oficial.
Tot marţi are loc o depunere de coroane la Mausoleul Jomo Kenyatta, urmată de vizita la Biroul ONU din Nairobi şi de întâlnirea cu directorul executiv al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).
Miercuri, preşedintele nu are program oficial, iar joi va vizita Uthiru Girls High School.
Ca şi la precedentele vizite, preşedintele Klaus Iohannis a apelat la un avion privat, un Gulfstream G550 închiriat de la Global Jet Luxemburg, conform site-ului specializat BoardingPass, care a mai relatat despre aeronavele utilizate de preşedinte.
Potrivit informaţiilor BoardingPass, Gulfstreamul G550 închiriat de la Global Jet poate transporta maximum 13 pasageri, o parte dintre scaunele avionului se pot transforma în două paturi pentru o persoană şi alte două paturi duble şi are inclusiv duş.
Vizitele preşedintelui în Africa se vor desfăşura în perioada 14-23 noiembrie. Klaus Iohannis va face de stat în Republica Kenya, Republica Unită Tanzania şi Republica Cabo Verde şi o vizită oficială în Republica Senegal.
”Vizitele Preşedintelui României în Africa reprezintă primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani şi vizează relansarea relaţiilor României cu continentul african, atât în relaţia directă a ţării noastre cu statele africane, cât şi ca parte a efortului comun de la nivel european, în contextul mai larg al nevoii de revigorare a relaţiilor Uniunea Europeană – Africa în spiritul unui nou parteneriat. Astfel, aceste vizite urmăresc relansarea dialogului politic la nivel înalt cu statele menţionate şi redinamizarea relaţiilor economice şi sectoriale, urmărind deschiderea şi valorificarea de noi oportunităţi de colaborare în domenii de interes comun, inclusiv cele privind gestionarea provocărilor la nivel global”, a explicat Administtraţia Prezidenţială.
Vizitele în Africa sunt cu atât mai importante în contextul în care România a adoptat recent Strategia Naţională pentru Africa, denumită „România – Africa: Parteneriat pentru viitor prin pace, dezvoltare şi educaţie, un document-cadru de viziune”, prin care ţara noastră îşi propune revigorarea relaţiilor cu Africa şi aducerea lor la un nivel superior, în acord cu interesele României şi cu importanţa în creştere a Africii pe plan internaţional, conform Preşedinţiei.
În cadrul vizitei de stat în Republica Unită Tanzania, preşedintele Iohannis va avea consultări politice cu preşedintele Samia Suluhu Hassan.
Vizita de stat în Republica Cabo Verde va prilejui consultări cu preşedintele Cabo Verde, José Maria Neves. Programul oficial va include, de asemenea, întrevederi cu preşedintele Adunării Naţionale, Austelino Tavares Correia, cu prim-ministrul Cabo Verde, José Ulisses Correia e Silva, şi cu primarul oraşului Praia, Francisco Avelino Carvalho. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis va avea o întâlnire cu foştii studenţi din Cabo Verde care au studiat în România.
Cu prilejul vizitei oficiale în Republica Senegal, Iohannis va avea consultări politice cu preşedintele Senegalului, Macky Sall. De asemenea, programul oficial al vizitei mai include, printre altele, participarea preşedintelui Klaus Iohannis, alături de preşedintele Macky Sall, la inaugurarea Casei Naţiunilor Unite din Senegal, care va găzdui cele 34 de agenţii ale ONU prezente în Senegal. Programul vizitei va prilejui şi o întrevedere a preşedintelui Klaus Iohannis cu foşti studenţi senegalezi în România.
”Preşedintele României va urmări, în dialogul cu înalţii demnitari din ţările vizitate, identificarea măsurilor pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi creşterea schimburilor economice; impulsionarea cooperării sectoriale în domenii de interes comun, precum agricultură şi siguranţă alimentară, managementul situaţiilor de urgenţă, securitate cibernetică, infrastructură digitală, consolidarea profilului României de furnizor de educaţie şi formare, pornind de la tradiţia cooperării în acest domeniu cu statele africane; stimularea continuării cooperării în formate multilaterale şi internaţionale”, a informat Administraţia Prezidenţială.
Având în vedere contextul actual complex la nivel global, preşedintele României va analiza alături de interlocutorii săi provocările de securitate fără precedent la nivel regional şi internaţional, va prezenta impactul conflictului provocat de Rusia în imediata vecinătate a ţării noastre, dar şi la nivel global, cu accent pe gestionarea problematicii refugiaţilor, precum şi contribuţia României la securitatea alimentară globală. Va fi reliefată nevoia combaterii în comun, de către toate statele membre ale ONU, a tendinţelor de contestare sau de erodare a principiilor fundamentale ale multilateralismului şi ale dreptului internaţional, în primul rând a celor înscrise în Carta ONU. Totodată, Klaus Iohannis va sublinia necesitatea contracarării fenomenului dezinformării la nivel global.
De asemenea, în cadrul discuţiilor vor fi abordate şi alte teme de actualitate, de pe agenda comună şi cea internaţională, printre care combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea durabilă, reducerea inegalităţilor sociale, consolidarea democratică şi promovarea drepturilor omului şi alte provocări ale tranziţiei, precum: dificultăţile privind asigurarea de suficiente locuri de muncă decente pentru tineri, integrarea femeilor pe piaţa muncii şi în viaţa publică, reforma şi modernizarea agriculturii, dar şi reformele electorale.