AcasăRECOMANDATEPericolul Deepfake, în contextul alegerilor din România. Expert: E foarte uşor, nu...

Pericolul Deepfake, în contextul alegerilor din România. Expert: E foarte uşor, nu trebuie să te pricepi la tehnologie (VIDEO)

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Utilizarea softurilor „deepfake” care modifică atât sunetul, cât și imaginile video a început să își facă simțită prezența. Există posibilitatea ca acestea să influențeze rezultatul alegerilor dacă autoritățile nu fac nimic. Deja pe Tiktok şi nu numai există videoclipuri cu lideri politici români în diverse ipostaze, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Autorii spun că sunt niște pamflete, dar pericolul folosirii acestei tehnologii este real.

Reporter 24 aduce în discuție acest subiect și pentru a le oferi oamenilor instrumentele necesare ca să facă diferența între un fișier video sau audio original și unul alterat de aceste tehnologii. Pornim de la experiența din Slovacia, unde astfel de fișiere au fost folosite în campania electorală care a dus la victoria unui partid pro-Kremlin.

De unde vă informaţi despre politica din România? Răspundeţi la un scurt sondaj

Am stat de vorbă cu Martin Hodás, jurnalist specializat în tehnologie la cea mai importantă revistă slovacă de acest gen, Zive.sk, care se axează pe social media și dezinformare. El a vorbit despre cum tehnologia deepfake a fost folosită în alegerile din Slovacia.

Martin Hodas este jurnalist specializat în tehnologice la publicaţia Zive.sk din Slovacia

„Cu vreo două săptămâni înainte de ziua votului, au fost câteva instanţe în care am găsit astfel de fişiere alterate cu AI, care atacau un anume partid politic – Slovacia Progresivă.  De această dată n-a fost vorba de video-deepfake ci de audio-deepfake. Au folosit voci sintetizate ale politicienilor, spunând lucruri pe care nu le-au spus de fapt”, a declarat Martin Hodás.

„Principala sursă pentru distribuire a fost Telegram, platforma de mesagerie care este foarte folosită în Slovacia, dar s-a extins şi pe social media, cum ar fi Facebook, pe email-uri sau Whatsapp”, a adăugat el.

Martin Hodás mai spune că deşi, în unele cazuri, calitatea înregistrărilor nu era cea mai bună, mesajul tot a avut efect.

„Au fost video-uri create de partidul de extremă dreaptă Republica, care erau fake-uri care sunau foarte bine. Îl imitau pe preşedinte şi pe liderului partidului Slovacia Progresivă. Acestea au fost foarte convingătoare, dar pe de altă parte acestea erau clipuri oficiale de campanie, aşa că era un disclaimer că sunetul este fals, dar l-au folosit în campanie. Era vorba de o calitate înaltă, deci a fost un efort considerabil. Un alt grup de fişiere e din surse pe care nu le-am putut identifica, cine le-a creat de fapt, iar înregistrările erau de o calitate mai joasă, şi dacă ai o „ureche critică” puteai să-ţi dai seama că erau lucruri nelalocul lor, nuanţe, intonaţii ale vocilor şi aşa mai departe. Erau foarte nenaturale şi aveau o calitate scăzută. Dar, în ciuda acestui lucru, zeci de mii de persoane le-au distribuit şi au crezut că sunt reale. Aşa că a existat un anume impact, în ciuda calităţii scăzute”, a mai declarat Hodás.

De unde vă informaţi despre politica din România? Răspundeţi la un scurt sondaj

Jurnalistul slovac arată că, în cele mai multe cazuri, astfel de softuri sunt gratuite sau foarte ieftine şi, practic, oricine le poate folosi, în orice scop.

„Nu ştim cu ce softuri AI au fost create, dar există o serie care sunt disponibile gratuit sau foarte ieftine, un dolar pe lună sau aşa ceva, cu care poţi crea vocea sintetizată a cuiva, bazată pe înregistrări audio. Spre exemplu, în cazul politicienilor, sunt foarte multe discursuri publice şi declaraţii pe care le poţi folosi pentru a învăţa AI-ul, pentru a-l antrena să imite limbajul. E foarte uşor, nu trebuie să te pricepi la tehnologie. Dacă pui un pic de efort şi de timp, îl poţi crea singur. De aici e şi teama având în vedere viitorul, pentru că şi oamenii obişnuiţi pot să folosească această tehologie”, a conchis Hodás.

Interviul complet poate fi urmărit aici:

Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.

- Publicitate-spot_img

Mai multe ştiri

- Publicitate-spot_img

SCIENCE+

Emisiunea "Reporter 24"

- Publicitate-spot_img
Ionut Jifcu
Ionut Jifcu
Are peste 16 ani de experienţă în presă, perioadă în care a acoperit cele mai diverse domenii, de la eveniment la politică, şi în care a văzut tot ce se putea vedea. A bifat colaborări cu Mediafax sau Realitatea PLUS, iar de curând experimentează ce înseamnă realizarea de emisiuni TV. Ne promite, însă, că prima sa dragoste - presa scrisă - n-o va lăsa niciodată
- Parteneriat -spot_img
- Ştirea ta -spot_img
- Publicitate -spot_img
- Publicitate -spot_img
- Publicitate -spot_img
25,220FaniÎmi place
6,503CititoriConectați-vă
5,245CititoriConectați-vă
1,200CititoriConectați-vă
1,860AbonațiAbonați-vă
De Citit
Alte Știri