Mulţi dintre refugiaţii ucraineni veniţi în România, în special femei şi copii, ajung victime ale traficului de persoane. Necunoscându-şi drepturile, sunt forţaţi fie să muncească, fie să presteze favoruri sexuale, în schimbul cazării şi mesei. Silvia Tăbuşcă, consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, a vorbit într-un interviu marca Reporter 24 despre cum este gestionată criza refugiaţilor ucraineni în România.
Discuţia a pornit de la dezvăluirea site-ului că nimeni nu verifică modul în care se cheltuiesc banii puşi la dispoziţie de guvern pentru găzduirea refugiaţilor.
Programul 50/20, iniţiat de Guvernul României pentru decontarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru refugiaţi, nu este eficient, arată Silvia Tăbuşcă, specialist în combaterea traficului de persoane.
„Multe persoane fie sunt obligate să ofere în schimbul cazării şi mesei muncă, fie chiar servicii sexuale”
„Noi lucrăm cu multe comunităţi de refugiaţi şi deja societatea civilă a atras atenţia asupra problemelor de aplicare a acestei măsuri 50/20 pentru că ea nu este efectivă în practică şi creează foarte multe riscuri pentru persoanele, multe persoane, care fie sunt obligate să ofere în schimbul cazării şi mesei muncă, fie chiar servicii sexuale. Practic, o parte dintre ucraineni nu este informată că aceşti bani sunt pe o schemă europeană şi sunt nişte beneficii care sunt direcţionate direct către ei în calitate de beneficiari, într-un stat european, ai protecţiei temporare. Şi, pe fondul lipsei de informaţie, multe persoane care îi cazează, îi duc într-o zonă de dezinformare. Şi anume că este o cazare benevolă, oferită de acel proprietar, iar în schimbul cazării şi mesei care i se oferă zilnic, persoana cazată ar trebui să muncească sau, uneori, chiar există presiune de oferire a serviciilor sexuale”, spune Silvia Tăbuşcă.
Ea a arătat că alte ţări europene au ales ca aceşti bani să fie daţi refugiaţilor pe un card emis pe numele lor şi nu direct persoanelor care îi iau în gazdă.
„Multe ţări europene oferă aceste sume de bani pe un card emis pe numele refugiatului respectiv„
„Din păcate, nu există, în momentul de faţă posibilitatea modificării acestei scheme. Schema a fost ca o măsură rapidă de sprijin a refugiaţilor, în acel moment, însă noi nu am înţeles foarte bine de ce Guvernul a optat ca aceşti bani să meargă către proprietarii locuinţelor şi nu direct către refugiaţi. Multe ţări europene oferă aceste sume de bani pe un card emis pe numele refugiatului respectiv, iar banii respectivi pot fi utilizaţi de refugiatul respectiv, în funcţie de nevoile şi nivelul său de viaţă. De exemplu, dacă este un refugiat, care are un nivel mai ridicat poate, la suma oferită de statul român, să mai adauge ceva şi să stea în nişte condiţii foarte bune. Sau, o persoană care este în nevoie şi doreşte să pună deoparte o parte din bani să meargă cu copiii în vacanţă, atunci să aibă posibilitatea să facă acest lucru, chiar dacă banii sunt exclusiv pentru cazare şi masă”, a mai spus Silvia Tăbuşcă.
Programul 50/20 a dus la creşterea chiriilor
Silvia Tăbuşcă mai arată că programul Guvernului a enerat o bulă imobiliară artificială. Chiriile au crescut şi de zece ori, însă condiţiile oferite refugiaţilor sunt minimale.
Ce părere ai despre primirea refugiaţilor, în România? Răspunde la un scurt sondaj AICI
„Ceea ce am văzut noi, iarăşi, în practică, odată cu lansarea acestei proceduri, din nou discutabile din punct de vedere al eficienţei lor, am observat o creştere uriaşă a preţurilor apartamentelor, a chiriilor. De exemplu, noi am identificat în Bucureşti, în Sectorul 3, o garsonieră cel mai jos confort, practic un fost bloc de nefamilişti care a fost vândut şi transformat în bloc de garsoniere, care înainte era închiriată cu 100 de euro, acum practic primeşte de la statul român 1.000 de euro. Însă, proprietarul consideră că costurile pe care le are cu întreţinerea acelei garsoniere sunt foarte mari şi nu poate oferi acea sumă necesară acoperirii nevoilor de masă a celor doi refugiaţi care locuiesc în acea garsonieră, oferindu-le mâncare doar o dată pe săptămână.
„Această politică deficitară a Guvernului României a creat, practic, creşterea explozivă a preţurilor la chirie„
Ceea ce este, pe de o parte, o încălcare a obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în plan internaţional. Pentru că, atunci când există refugiaţi pe teritoriul unui stat, toate standardele internaţionale de protecţie a refugiaţilor obligă statul pe teritoriul căruia se află aceştia să acopere nevoile de bază, în special cazare şi masă. În condiţiile discutate şi pe care dumneavoastră deja le-aţi identificat, constatăm că statul român îşi încalcă această obligaţie internaţională şi aceste standarde”, a mai declarat expertul în combaterea traficului de persoane.
„Această politică deficitară a Guvernului României a creat, practic, creşterea explozivă a preţurilor la chirie şi oferirea unor condiţii de cazare indecente pentru aceşti refugiaţi, ei fiind nevoiţi să accepte orice situaţie de cazare pentru că din centru li se spunea că în 3 zile, în 4 zile, trebuie să părăsească centrul”, a adăugat Silvia Tăbuşcă.
România nu ştie unde sunt 13.000 de refugiaţi ucraineni ajunşi în ţara noastră
Un alt lucru grav identificat de ONG-uri este faptul că 13 de mii de refugiaţi ucraineni intraţi în România de la debutul conflictului, în 24 februarie 2022, nu au fost înregistraţi, iar statul român nu ştie nimic despre ei.
„Noi am identificat refugiaţi care nu au mâncat zile întregi. Vorbim aici de mame cu copii. Este compelt inadmisibil ca un refugiat care primeşte bani din plan internaţional – iar România a primit foarte mulţi bani pe ambele sisteme de sprijin atât sistemul ONU, cât şi sistemul european – sunt situaţii destul de multe în care refugiaţii nu au acces la hrană. Este principala lor problemă în acest moment, acoperirea nevoilor de hrană și este complet inuman.
Datele publicate de ONU, de UNHCR, în a doua parte a lunii septembrie, arătau faptul că pe teritoriul României avem 13 mii de ucraineni care nu sunt înregistrați. Dacă ne uităm la celelate țări de graniță cu Ucraina, membre ale Uniunii Europene, observăm că majoritatea cu declaje foarte mici, de sute de persoane, este înregistrată. În România, pe teritoriul României, au intrat 80.000 de ucraineni, iar înregistrați sunt 67.000. Practic, vorbim de un număr de 13.000 de ucraineni care nu sunt înregistrați pentru protecție temporară. Pentru mine este un mare semn de întrebare. Unde sunt acești oameni și de ce nu s-au înregistrat?”, a mai arătat Silvia Tăbuşcă.
VEZI interviul complet:
Lect.univ.dr. Silvia Tăbuşcă este consultant internațional în combaterea traficului de ființe umane și a criminalității organizate, activând la Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică. CV-ul complet, aici.
Interviul a fost posibil datorită Proiectului SCIENCE +, susţinut de Free Press for Eastern Europe.
