Mircea Fechet, ministerul Mediului, a spus că afirmat, la Consiliul de Mediu de la Luxemburg, că România susţine obţinerea unui acord pe tema Regulamentului privind restaurarea naturii.
Reuniunea miniştrilor Mediului din statele membre ale Uniunii Europene a fost organizat sub egida Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, la Luxemburg. Delegaţia României a fost condusă de ministrul Mediului, Mircea Fechet, alături de secretarul de stat Ionuţ Sorin Banciu.
„Considerăm că textul adoptat astăzi are meritul de a oferi flexibilitatea necesară pentru statele membre de a decide unde se aplică şi care sunt măsurile de restaurare cele mai eficiente pentru acestea, inclusiv din perspectiva circumstanţelor şi specificităţilor naţionale”, a declarat ministrul Mediului.
Ce presupune soluția de compromis
Mai mult, Fechet a menţionat că „soluţia de compromis propusă răspunde îngrijorărilor exprimate de România din perspectiva implicaţiilor economice şi sociale”.
Reuniunea miniştrilor Mediului din statele membre ale Uniunii Europene a fost organizat sub egida Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, la Luxemburg. Delegaţia României a fost condusă de ministrul Mediului, Mircea Fechet, alături de secretarul de stat Ionuţ Sorin Banciu.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Mediului, temele abordate au vizat Regulamentul privind restaurarea naturii, Regulamentul referitor la modificarea şi completarea Regulamentului (UE) 2019/1242 privind standardele referitoare la emisiile de CO2 provenite de la vehiculele grele noi, Directiva privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.
„România susţine obţinerea acordului, iar măsurile de restaurare pe care le vom pune în aplicare vor aduce multe beneficii pentru mediu şi cetăţeni şi vor contribui la obiectivul UE de neutralitate climatică. Considerăm că textul adoptat astăzi are meritul de a oferi flexibilitatea necesară pentru statele membre de a decide unde se aplică şi care sunt măsurile de restaurare cele mai eficiente pentru acestea, inclusiv din perspectiva circumstanţelor şi specificităţilor naţionale, dar fără a pune în pericol îndeplinirea obiectivelor.
De asemenea, eforturile în ceea ce priveşte asigurarea finanţării implementării acestui regulament nu sunt neglijabile. Un alt aspect important pentru România, pe care l-am menţionat încă de la începutul discuţiilor, este nedeteriorarea, element esenţial al acestui Regulament, dar foarte sensibil, mai ales din perspectiva zonelor din afara reţelei Natura 2000.
Apreciem că soluţia de compromis propusă răspunde îngrijorărilor exprimate de România din perspectiva implicaţiilor economice şi sociale”, a arătat ministrul Mediului, la dezbaterile pe tema regulamentului privind restaurarea naturii.
Planul de restaurare a naturii va avea un rol esenţial
Totodată, el a punctat că Planul de restaurare a naturii va avea un rol esenţial pentru identificarea măsurilor care contribuie la îmbunătăţirea serviciilor ecosistemice sănătoase şi vor sprijini producţia agricolă şi securitatea alimentară.
„Aceste măsuri vor contribui inclusiv la productivitatea solului, furnizarea şi calitatea apei, crearea interacţiunilor între obiectivele de restaurare şi cele de energie şi climă. În acest context, salutăm abordarea treptată propusă pentru pregătirea de către fiecare stat membru a acestui plan şi propunerea privind ciclurile de monitorizare”, a afirmat el.
În ceea ce priveşte propunerea de regulament privind standardele de emisii de CO2 pentru vehiculele grele noi, ministrul Mircea Fechet şi-a exprimat îngrijorarea privind impactul unor ţinte foarte ambiţioase asupra accesibilităţii preţurilor şi asupra gradului de modernizare a flotei existente, în special în statele membre care se confruntă deja cu o vechime ridicată a acestora.
„România salută această propunere de Regulament din perspectiva obiectivelor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi a îndeplinirii obiectivului UE 2050 de neutralitate climatică. Totodată, vehiculele grele cu emisii scăzute sau zero pe drumurile europene ar contribui la eforturile statelor membre, inclusiv ale României, de îndeplinire a obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, ca urmare a adoptării pachetului legislativ «Fit for 55».
Considerăm că atingerea ţintelor privind autobuzele electrice va sprijini eforturile de îmbunătăţire a calităţii aerului, în special în marile centre urbane. De asemenea, este foarte important să avem în vedere consumatorul final”, a subliniat el.
În intervenţia sa pe tema Propunererii de Directivă privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa, ministrul Mediului a declarat:
„Considerăm că punerea în practică a Planului de acţiune zero poluare, inclusiv prin stabilirea unor obiective ambiţioase privind calitatea aerului, reprezintă o provocare. Având în vedere efectele poluării aerului asupra sănătăţii umane, revizuirea Directivei privind calitatea aerului înconjurător este necesară, iar propunerea de noi standarde de calitate, în acord cu ultimele orientări privind calitatea aerului la nivel mondial, este importantă.
Totuşi, atingerea noilor standarde de calitate a aerului într-un termen scurt implică măsuri ambiţioase cu costuri ridicate. De asemenea, pentru a creşte eficacitatea eforturilor de îmbunătăţire a calităţii aerului înconjurător şi pentru a atinge standardele de calitate a aerului, considerăm că este necesară o identificare corectă a surselor relevante de emisii, precum şi identificarea şi punerea în practică a măsurilor concrete şi eficiente de reducere a emisiilor din aceste surse şi posibilitatea de a verifica eficienţa acestor măsuri”.
Creşterea rezilienţei la efectele schimbărilor climatice
Un alt aspect menţionat de ministru este contribuţia fondului regional care, în anumite situaţii, poate contribui cu o pondere importantă la valoarea concentraţiilor măsurate.
În ceea ce priveşte întărirea politicilor de adaptare la schimbările climatice, ministrul Mircea Fechet a precizat că ”România susţine nevoia de a avea în vedere adaptarea şi creşterea rezilienţei la efectele schimbărilor climatice. În plus, având în vedere că adaptarea la efectele schimbărilor climatice necesită în proporţie de peste 80% o nouă abordare în managementul apelor şi ţinând cont de caracterul transfrontier al apelor, este evident că este necesară coordonarea acţiunilor la nivelul bazinelor hidrografice transfrontieră. Deşi adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie să continue să ţină cont de specificitatea şi circumstanţele naţionale şi locale, considerăm că există spaţiul necesar să avem şi o abordare mai pronunţată la nivel european”.
Următoarea reuniune a Consiliului de Mediu va fi organizată de Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE la Luxemburg, în 16 octombrie 2023.
