Doi profesori din Buzău au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile după ce au fost acuzaţi de trafic de droguri. De asemenea, alte 6 persoane implicate au fost arestate preventiv în acest caz, conform deciziei magistraţilor de la Tribunalul Buzău.
Potrivit deciziei instanţei, măsura arestului preventiv este valabilă până pe 26 octombrie inclusiv şi se poate prelungi. Măsura poate fi însă contestată de cei implicaţi, în termen de 48 de ore. Eventualele contestaţii ar urma să se judece la Curtea de Apel Ploieşti.
Cei doi profesori din Buzău, unul de economie şi un psihopedagog, ar fi capii reţelei de trafic de droguri de mare risc. Surse din rândul anchetatorilor susţin că ei ar fi avut alţi doi complici, unul din Buzău şi un colaborator din alt judeţ.
Zeci de percheziţii organizate de procurori
Totodată, în urma celor 26 de percheziţii domiciliare, efectuate în acest caz în judeţele Buzău, Vrancea, Brăila şi Teleorman, au fost descoperite şi ridicate 150 de grame de materie vegetală tocată (canabis), 120 de grame de substanţă cristalizată, albă (3-CMC) şi 22 de seminţe de canabis.
De asemenea, poliţiştii au indisponibilizat 57 de comprimate, 150 de grame de substanţă galbenă (NSP), 17 telefoane mobile, 6 cântare, 1 laptop, 390 de euro şi 7.900 de lei.
Anchetatorii precizează că în acest caz este vorba despre infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de droguri de risc şi mare risc şi efectuarea de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără a deţine autorizaţie.
Din cercetări a reieşit că, în perioada ianuarie-septembrie 2023, mai mulţi bănuiţi, din judeţul Buzău, ar fi achiziţionat, de la persoane din judeţele Vrancea, Brăila şi Teleorman, diferite cantităţi de droguri de risc (canabis), mare risc (3-CMC, MDMB-4en-PINACA) şi substanţe psihoactive (2-CMC, ADB-BUTINACA, 5F-MDMB-BUTINACA şi 5F-ADB), în vederea comercializării, către consumatori din municipiul Buzău.
Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat că drogurile ar fi fost comandate prin intermediul unor aplicaţii online criptate, iar plata s-ar fi realizat prin transferuri în echivalentul unei criptomonede.
Distribuţia şi vânzarea ulterioară a drogurilor ar fi avut loc fără ca persoanele să se întâlnească, cumpărătorul primind, după ce efectua plata, o fotografie şi coordonatele GPS ale locului în care se aflau drogurile ce făcuseră obiectul tranzacţiei.
