Klaus Iohannis e singurul care nu mai face promisiuni și nu mai caută scuze false pentru neaderarea României la Spațiul de Liberă Circulație. Toți ceilalți lideri cred că pot folosi această temă în campaniile electorale.
Primul ministru Marcel Ciolacu spune că, atât timp cât Spaţiul Schengen există, România va dori să adere la el. Mai mult, el a promis că, până în decembrie, când ar putea fi din nou supusă la vot primirea țării în Spațiul de Liberă Circulație, negocierile Bucureștiului vor produce efecte. Deocamdată, Austria e singura care a declarat oficial că va continua să se opună lărgirii Spațiului Schengen cu România iar Olanda a avertizat Bulgaria că ar putea fi din nou împotriva ei.
În schimb, președintele Klaus Iohannis a declarat înainte de reuniunea liderilor europeni de săptămâna trecută că oricine „ar putea să constate că noi vrem să intrăm într-un acord care nu mai funcționează”.
Tot mai multe state își închid frontierele
Există suspiciuni convertite în controale la frontieră între statele Schengen de ani de zile, care acum s-au acutizat: Franța a instalat controale la frontieră la fiecare graniță sub pretextul combaterii terorismului, Germania controlează granița cu Austria și anunță controale și la granițele sale cu Polonia și Cehia, Austria a impus la rândul ei verificări la frontiera ei cu Italia, Germania și Slovenia iar Italia reintroduce controale la granița ei cu Slovenia.
Cumva, din această hartă a suspendării Tratatului Schengen pentru libera circulație, spațiul est-european pare să fie detașat, să rămână în afară. Tot mai multe state își închid frontierele, pe fondul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu și al crizelor suprapuse care ridică probleme guvernelor europene: inflația, migrația, polarizarea societății și creșterea extremiștilor, care aproape în fiecare stat european ajung la 25% din preferințele electoratului.
continuarea, în PRESShub
