Oltenii împotriva cărora au fost emise ordine de protecţie provizorii vor trebui să poarte şi brăţări electronice, astfel încât poliţiştii să ştie în orice moment la ce distanţă sunt faţă de victimă.
Şeful IPJ Olt Ionuţ Ilinca a declarat, în cadrul emisiunii „Reporter 24”, că acest sistem va fi implementat în judeţ, începând cu anul 2025.
„Acest sistem a fost implementat, la nivel naţional, în trei faze. Noi suntem în ultima fază. Din 2025, va fi implementat în judeţul Olt. Este vorba, în primul rând, despre violenţa domestică, acel ordin de protecţie, care va fi suplimentat cu o brăţară electronică. Agresorul va avea această brăţară, fiind mai mult o formă de prevenire a comiterii vreunei fapte”, a declarat Ionuţ Ilinca.
Potrivit IPJ Olt, în primele nouă luni ale anului 2023, la nivelul județului Olt au fost emise 200 de ordine de protecţie provizorii.
194 de ordine protecție provizorii au fost emise împotriva unor persoane de sex masculin, iar şase au fost emise împotriva unor persoane de sex feminin.
Situaţia este în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când doar două femei erau vizate de această măsură, din totalul de 165 de ordine de protecţie provizorii emise.
Procedura
Legislaţia privind violenţa domestică a fost modificată şi completată (prin Legea 174 din 13 iulie 2018), fiind reglementată modalitatea de intervenţie a poliţiştilor în cazurile de violenţă domestică şi emiterea ordinului de protecţie provizoriu de către aceştia. Astfel, la sfârşitul anului trecut, a fost aprobat şi publicat în Monitorul Oficial Ordinul ministrului afacerilor interne şi al ministrului muncii şi justiţiei sociale 46/2578/2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violenţă domestică de către poliţişti.
De la data de 28 decembrie 2018, poliţiştii pot emite ordinul de protecţie provizoriu, prin care se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una sau mai multe măsuri de protecţie a victimelor. Intervenţiile poliţiştilor la cazurile de violenţă domestică se pot realiza din oficiu sau ca urmare a sesizărilor primite prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă (112), formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă domestică, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică sau de către alte persoane. În cadrul intervenţiilor, poliţiştii pot lua măsuri pentru separarea victimei de agresor şi pot realiza orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate.
Ei observă şi adresează întrebări cu privire la starea fizică a persoanelor implicate şi, dacă se impune, solicită intervenţia echipelor medicale. Informează atât victima, cât şi agresorul, cu privire la drepturile şi obligaţiile lor şi măsurile ce vor fi dispuse în urma evaluării situaţiei de fapt.
Ordinul prevede şi modul în care poliţiştii trebuie să acţioneze în situaţii speciale, spre exemplu în cazul evacuării agresorului din imobil.
Cu ocazia intervenţiei, în vederea stabilirii existenţei unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului ce cuprinde 21 de întrebări. Pe baza răspunsurilor, se stabileşte dacă există realmente riscul ca viaţa sau integritatea fizică a victimei să fie pusă în pericol. Dacă la două din primele şapte întrebări răspunsul este afirmativ, poliţistul va încadra situaţia ca având un „risc iminent pentru victimă” şi va putea emite ordinul de protecţie provizoriu.
În situaţia în care concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului indică existenţa unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea victimei să fie pusă în pericol, poliţistul care a întocmit formularul de evaluare a riscului emite ordinul de protecţie provizoriu.
Faţă de agresor, poliţistul, prin ordinul de protecţie provizoriu, poate dispune şi alte obligaţii sau interdicţii, şi anume: păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, faţă de reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate sau, dacă este cazul, predarea către poliţie a armelor deţinute de acesta.
