70 de foști inculpați interceptați de procurorii DNA cer despăgubiri de la stat. Cei arestați și apoi achitați de instanțele din țară în baza unor decizii ale Curții Constituționale (CCR) dau în judecată statul și cer despăgubiri pe motiv că au fost „deranjați” de procurori.
Foștii inculpați cer despăgubiri și pentru faptul că au fost supravegheați tehnic, chiar dacă la data urmăririi penale înregistrările, făcute de SRI de exemplu, erau legale.
Ulterior aceste înregistrări au fost declarate nelegale de către CCR. Numai în dosarele DNA există 70 de procese deschise în civil în care foștii inculpați cer despăgubiri. Parchetul General și DIICOT susțin că nu s-au confruntat cu astfel de situații până acum.
Citește și: Dan Dungaciu, suspect pentru abuz în serviciu într-un dosar DNA
70 de procese în 2023
Valoarea despăgubirilor cerute de la DNA nu a fost calculate de procurorii anticorupție, dar putem bănui că se ridică la zeci de milioane de lei, din moment ce un singur inculpat a cerut la Tribunalul Prahova despăgubiri de 1 milion de lei.
„De la începutul anului 2023, în evidențele Secției Judiciare există un număr de 70 de dosare civile în care procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție asigură participarea la ședințele de judecată, conform art. 5 – 7 din Ordinul Procurorului General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție nr.62/2016 privind participarea procurorului în cauzele civile.
Nu deținem evidențe referitoare la valoarea totală a despăgubirilor solicitate de către persoanele față de care s-au pronunțat soluții definitive de achitare”, se arată într-un răspuns al DNA către PressHub.
Baza legală
Foștii inculpați, arestați preventiv sau interceptați de anchetatori în baza unor mandate date de judecători și apoi achitați sau cu dosarul clasat de procurori cer despăgubiri de la stat în baza a două artticole din CPP. Este vorba de articolele 539 alin 1 și 540 de CPP, actualizate prin legea 201/2023, care arată că „(1) Persoana față de care s-a dispus, confirmat, prelungit ori s-a pus în executare în mod nelegal o măsură de supraveghere tehnică are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul produs prin această măsură.
De acest drept beneficiază, în aceleași condiții, și persoana față de care s-a autorizat ori pus în executare o activitate specifică culegerii de informații care presupune restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului”.
„La stabilirea întinderii reparației se ține seama de durata privării nelegale sau injuste de libertate, precum și de consecințele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate(…) precum și de consecințele măsurii asupra persoanei și asupra vieții intime, familiale și private a acesteia”.
Citește și: Păcănele măsluite. Cum s-a intervenit asupra contoarelor aparatelor de joc
CCR și ÎCCJ, în sprijinul inculpaților
În martie 2021, 7 judecătorii ai Curții Constituționale condusă de Valer Dorneanu au stabilit că, orice persoană care a fost arestată într-un dosar finalizat cu clasare sau achitare, va putea cere despăgubiri statului fără a mai avea nevoie de o sentință, obținută în urma unui alt proces, care să declare arestul nelegal.
Tot atunci, CCR a stabilit că au drept la despăgubiri și cei interceptați de procurori dacă, ulterior, un judecător de Camera preliminară constată că interceptările au fost nelegale.
În ianuarie 2023, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a instanței supreme a stabilit că în cadrul procedurilor de acordarea de despăgubiri pentru persoanele private de libertate care, în final au fost achitate este suficientă hotărârea definitivă de achitare pentru valorificarea dreptului la repararea pagubei.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
