Cum arăta Revelionul în comunism, este curiozitatea multor tineri care se pregătesc de fastuoase petreceri dintre ani fără îngrădiri de tot felul.
Petrecerile de Revelion dinainte de ‘89 aduceau totuși bucurie în viețile majorității românilor căci era singura noapte din an fără întreruperea energiei electrice, cu programul tv extins (de regulă dura trei ore în cursul săptămânii) și cu posibilitatea să ieși pe stradă noaptea fără să riști să ajungi la miliție.
Cum își serbai Revelionul în comunism! Meniu restaurant: un litru de vin la două persoane
Se considerau norocoși cei care prindeau un loc la un restaurant cu program artistic în noaptea dintre ani. În mare, meniurile includeau un aperitiv- pate, măsline, icre, însoțit de un pahar (vodcă/ lichior/ țuică)-, două feluri principale, desert și, spre dimineață, o ciorbiță. Proporțiile băuturilor alcoolice erau bine stabilite: 100 ml coniac ori țuică de persoană, un litru de vin la două persoane, 2 sticle de bere de persoană, o apă minerală, un pahar șampanie și 2 cafele. Un meniu al unui restaurant pentru petrecerea din noaptea dintre ani ‘84-’85, propunea o varietate mare de preparate, amintim, cașcaval, cârnat, măsline, racituri, pateuri, sarmanel, friptură de pui cu mujudei, clasicul grătar de porc cu cartofi prăjiți ori varză călită iar dimineață ciorbă de potroace. * Un alt meniu propunea, friptură de curcan și porc cu murături. „Consumați cu încredere produsele din restaurantele și cofetăriile de stat”, așa era îndemnul Ministerului Comerțului din anii comunismului, asta deși mai tot ce era de calitate pleca la export.
Cum arăta Revelionul în comunism! Program special TVR din noaptea dintre ani
Însă marea majoritate a românilor își petreceau noaptea dintre ani acasă, cu ochii la programul special al TVR-ului, care începea cu discursul de An Nou al lui Nicole Ceaușescu și continua cu ”Plugușorul” și ”Hora Unirii”. Meniul era completat de salată de boeuf, piftia, ouă umplute, cozonac și felurite prăjituri de casă.
