Un magistrat de la Tribunalul Bihor a respins recent cererea Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist privind retragerea certificatului de revoluţionar acordat europarlamentarului Vasile Blaga, pe motiv că Secretariatul a depus prea târziu acţiunea în instanţă.
„Soluţia pe scurt: admite excepţia tardivităţii cererii de chemare în judecată, formulată de reclamantul Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989, în contradictoriu cu pârâtul Blaga Vasile, excepţie invocată de instanţă din oficiu. Constată decăderea reclamantului Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989 din dreptul de a introduce acţiunea în anularea certificatului seria nr. LRM-B nr.00074. Obligă reclamantul la plata în favoarea pârâtului a cheltuielilor de judecată în cuantum de 4.000 lei reprezentând onorariu avocat. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”, se arată în decizia instanţei.
În aprilie 2022, Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989, instituţie aflată în subordinea Guvernului, i-a retras lui Blaga titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 – Luptător remarcat prin fapte deosebite.
Proces deschis târziu
Decizia trebuia aprobată însă de un judecător, dar Secretariatul a depus o cerere în instanţă abia în decembrie 2022.
„Domnul Vasile Blaga, în perioada 14-25 decembrie 1989, nu a mobilizat şi nu a condus grupuri sau mulţimi de oameni, nu a construit şi nu a menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, nu a ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi nu a apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde s-a luptat pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989″, se arată în documentul Secretariatului, concluzia fiind că Blaga nu îndeplineşte condiţiile pentru deţinerea certificatului de revoluţionar.
În decembrie 1989, Vasile Blaga era director adjunct la Uzina Mecanică din oraşul Ştei (fostul oraş Dr. Petru Groza), el fiind ales primul preşedinte al Consiliului Local al FSN.
O serie de martori audiaţi la Secretariat au relatat că Vasile Blaga s-a remarcat doar în discuţii pentru constituirea FSN sau măsuri de organizare pentru paza unor obiective cu ajutorul miliţienilor şi pompierilor.
Astfel, martorul Teodor Toderaş a declarat că, pe data de 22 decembrie 1989, a intrat în Primăria Oradea, unde se constituise un grup de conducere şi a primit la un moment dat un telefon de la Vasile Blaga din oraşul Dr. Petru Groza, care s-a prezentat ca preşedinte al CFSN. Ulterior, Blaga a venit la Primăria din Oradea şi a discutat cu cei din grupul de conducere.
Pacificatorul Blaga
„Este adevărat, n-am stat cu arma în mâna, nu era motiv pentru aşa ceva acolo. Ca director adjunct, cunoşteam tot oraşul. N-am avut mitraliere, dimpotrivă, le-am spus celor din gărzile patriotice să le închidă pe toate. La noi a fost complicat pentru că circulau informaţii false şi trebuia organizată paza unor obiective, eram oraş minier, era plin de depozite cu explozibil. Am fost ales preşedinte al Consiliului Local al FSN, apoi am devenit deputat”, declara Blaga în presa locală, după ce a aflat că Secretariatul i-a retras certificatul de revoluţionar.
Vasile Blaga a deţinut de-a lungul timpului importante funcţii politice şi în administraţie, fiind pe rând prefect al judeţului Bihor (1991-1993), director general al Direcţiei Regionale Vamale Oradea (1993-1996), ministru de Interne (2004-2007), ministrul Dezvoltării regionale (2008-2009), ministru de Interne (2009-2010), preşedinte al Senatului (2011-2012), deputat şi senator în mai multe mandate, funcţii de conducere în PD, PDL şi PNL, dar şi coordonator al campaniilor electorale în cele trei partide.
În prezent, Blaga este europarlamentar din partea PNL, iar Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist este condus de secretarul de stat Sever Romulus Stana, numit în decembrie 2023 prin decizie a premierului Marcel Ciolacu.
Dosarul a fost înregistrat la tribunal abia în decembrie 2022, moment în care instituția din subordinea guvernului era condusă de Irina Leulescu, numită prin decizie a fostului premier Nicolae Ciucă.
România cheltuie anual 300 de milioane de lei pe indemnizațiile a circa 13.000 de persoane care dețin certificate de revoluționari, indemnizații plătite de Ministerul Muncii. O indemnizație are o valoare medie lunară de 1.884 de lei.
