Guvernul a readus în atenție proiectul privind cumulul pensiei cu salariul, după ce inițial a fost suspendat din cauza divergențelor din coaliție. Surse guvernamentale susțin că documentul este aproape finalizat la Ministerul Muncii și că există un consens politic pentru adoptarea lui în cadrul Pachetului 3 de măsuri.
Proiectul de ordonanță de urgență a fost lansat în dezbatere publică în luna august, dar a intrat ulterior „în conservare”, scrie stiripesurse.ro. Între timp, negocierile din coaliție au dus la o formă agreată în linii mari, urmând să fie stabilite ultimele detalii tehnice.
Măsura va afecta în special bugetarii care beneficiază de pensii speciale și care, în același timp, lucrează în companii de stat sau instituții publice. „Aici se vor lua măsuri serioase pentru a readuce lucrurile într-un cadru de normalitate și pentru a îndepărta inechitățile”, au precizat sursele citate.
Excepții pentru educație și sănătate
Executivul ia în calcul și excepții pentru domenii cu puternic impact social, precum educația și sănătatea. În sistemul medical, lipsa personalului de înaltă calificare face imposibilă o retragere bruscă a cadrelor medicale aflate la pensie.
De asemenea, în educație, în special în mediul rural, pensionarea profesorilor ar duce la lipsuri grave de personal. „Dacă ar fi pensionați profesorii, atunci riscăm să avem multe școli fără dascăli”, au avertizat sursele.
Reforma în administrație, parte a Pachetului 3
Proiectul privind cumulul pensiei cu salariul este doar o parte a unui pachet mai amplu de reforme. În ședința coaliției de marți urmează să fie analizate măsuri care vizează atât administrația locală, cât și cea centrală.
În administrația locală este prevăzută o reducere de 10% a posturilor ocupate, prin concursuri organizate pentru selecția personalului. În administrația centrală, reducerea va fi de 10% din cheltuielile salariale, aplicată diferențiat între instituții.
Desființări, comasări și schimbarea rangului localităților
O altă direcție a reformei este reorganizarea teritorială. Pe baza datelor de la ultimul recensământ, unele municipii ar putea fi retrogradate la rang de oraș, iar unele orașe la rang de comună. Motivele țin de depopulare și de faptul că multe localități nu mai îndeplinesc criteriile pentru statutul actual.
Această schimbare ar afecta direct nivelul finanțării primite de la Guvern, întrucât municipiile primesc fonduri mai mari decât orașele sau comunele.
„Primarii trag să rămână la statutul de municipiu pentru a primi mai mulți bani de la Guvern”, au explicat sursele.
Totodată, vor urma desființări și comasări de instituții centrale, măsuri care, potrivit oficialilor, ar trebui să eficientizeze activitatea și să reducă presiunea pe buget.
Concedierile din administrația locală ar urma să devină efective la 1 februarie 2026, la 90 de zile de la adoptarea actului normativ. Prefecții vor centraliza datele, iar concursurile pentru ocuparea posturilor se vor desfășura în termen de 60 de zile.
