Judecătorii CCR au decis cu o majoritate de 5 la 4 în favoarea declarării neconstituţionale a legii privind reforma pensiei speciale, în ansamblul său. În ultimele săptămâni s-a vorbit în spaţiul public despre faptul că premierul Ilie Bolojan ar demisiona, în cazul unei astfel de decizii venite din partea Curţii Constituţionale.
Curtea Constituțională a României a decis luni, să admită sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind noua lege a pensiilor magistraților. Prin această decizie, legea care modifica semnificativ condițiile de pensionare pentru judecători și procurori a fost declarată neconstituțională.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – ADMITERE”, se arată în minuta publicată de Curtea Constituțională. Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi, după mai bine de o lună de analiză.
Sesizarea Înaltei Curți și argumentele invocate
Legea a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în ședința din 4 septembrie, a decis în unanimitate să sesizeze Curtea. Instanța supremă a susținut că proiectul de modificare a pensiilor magistraților „încalcă nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale” și afectează grav principiile fundamentale ale statului de drept.
„Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arăta în comunicatul emis de Înalta Curte.
Judecătorii ICCJ au argumentat că actul normativ contestat încalcă principiul independenței justiției, securitatea juridică, legalitatea și neretroactivitatea legii. În plus, au semnalat lipsa avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii și faptul că modificările creează discriminări nejustificate între diferite categorii profesionale.
Ce prevedea reforma pensiilor magistraților
Legea declarată neconstituțională aducea modificări esențiale privind vârsta de pensionare, vechimea minimă și cuantumul pensiei de serviciu. Printre cele mai importante prevederi se numărau creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și majorarea vechimii necesare la 35 de ani, față de 25 de ani cât este în prezent.
De asemenea, pensia urma să fie calculată la maximum 70% din ultimul salariu net încasat, în loc de 80% din ultimul salariu brut, cum prevede legislația actuală. Pentru magistrații aflați în activitate, legea stabilea o perioadă tranzitorie până în 2036, prin care vârsta de pensionare urma să crească anual cu un an și șase luni.
Totodată, era introdusă posibilitatea pensionării anticipate, dar cu aplicarea unei penalizări de 2% pentru fiecare an rămas până la împlinirea vârstei standard de 65 de ani.
