Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a fost prezent în studioul Olt TV, la emisiunea „Reporter 24”, unde a discutat deschis despre provocările majore care pândesc agricultura românească de la Bruxelles, dar și despre soluțiile concrete implementate pentru fermierii din țară.
Discuția a atins puncte sensibile, de la riscul pierderii fondurilor pentru dezvoltare rurală, până la măsurile de simplificare birocratică menite să ajute beneficiarii să își finalizeze proiectele la timp.
Pericolul de la Bruxelles: O mare eroare
Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă trase de Adrian Chesnoiu vizează viitoarea Politică Agricolă Comună post-2028. Directorul AFIR a dezvăluit că există o propunere radicală a Comisiei Europene de a elimina Pilonul 2, cel dedicat dezvoltării rurale, și de a unifica aceste fonduri cu cele de coeziune. Chesnoiu consideră această mutare un nonsens și o mare eroare strategică.
El a explicat că, în prezent, România absoarbe aproape integral fondurile agricole gestionate de AFIR, însă o schimbare de macaz ar putea duce la o scădere dramatică a ratei de absorbție, undeva spre 50 sau 60 la sută. Banii pentru drumuri agricole, apă, canalizare și modernizarea fermelor ar ajunge să fie gestionați la comun cu alte fonduri, riscând să se piardă în birocrație, iar sumele necheltuite să se întoarcă la bugetul Uniunii Europene.
Mobilizare pentru salvarea fondurilor PNDR
Pe plan intern, prioritatea absolută a agenției este închiderea cu succes a exercițiului financiar 2014-2020. Adrian Chesnoiu a anunțat că s-au luat decizii de management cruciale pentru a evita dezangajarea fondurilor. Printre acestea se numără prelungirea termenului pentru depunerea ultimei tranșe de plată până la data de 30 noiembrie 2025.
De asemenea, s-au eliminat vizitele pe teren la ultima tranșă, dacă a existat deja o verificare pe parcursul implementării, și nu se mai solicită avize finale la plată, fiind suficientă dovada depunerii documentelor la instituțiile abilitate. Aceste măsuri au dus la plăți record, doar în luna octombrie fiind virate peste 200 de milioane de euro către beneficiari.
Fără TVA plătit din buzunar și digitalizare totală
O veste extrem de bună pentru fermieri, discutată în emisiune, este operaționalizarea mecanismului prin care beneficiarii pot ceda dreptul de rambursare a TVA direct către furnizori. Această măsură deblochează fluxurile financiare, deoarece fermierul nu mai este nevoit să plătească TVA-ul din propriul buzunar și să aștepte luni de zile recuperarea banilor de la stat. Totul se rezolvă prin compensare cu ANAF.
În plus, Chesnoiu a subliniat avansul tehnologic al instituției, menționând că AFIR este conectată la bazele de date ale ANAF, IGPR și ANCPI. Obiectivul este ca, începând cu 1 ianuarie 2026, hârtia să fie eliminată complet din relația cu fermierii, totul desfășurându-se digital.
Bani pentru procesare și independență energetică
Directorul AFIR a insistat pe necesitatea ca România să treacă de la statutul de exportator de materie primă la cel de producător de bunuri cu valoare adăugată. Programe precum Investalim sunt esențiale în acest sens. Chesnoiu a anunțat și un parteneriat cu Ministerul Energiei, prin care AFIR va prelua gestionarea proiectelor pentru primării, vizând parcuri fotovoltaice și iluminat public eficient.
Pentru anul 2026, veștile sunt bune și pentru micii producători. La începutul anului viitor vor fi lansate măsurile DR-12 și DR-14, dedicate tinerilor fermieri instalați recent și fermelor de familie, care vor putea accesa finanțări consistente pentru dezvoltare.
Emisiunea integrală poate fi urmărită aici:











