Economia României traversează o fază de ajustare severă, în care creșterea economică a încetat să mai fie un fenomen garantat. După ani în care consumul și deficitul au fost motoarele principale, prognozele oficiale pentru 2026 indică un avans real de doar 0,1%. Această frână bruscă, marcată și de o inflație medie estimată la 7,9%, impune o schimbare radicală de paradigmă pentru mediul de afaceri și decidenții politici.
Publicaţia BusinessEdge.ro relatează că, deși cifrele pot părea alarmante, analiștii subliniază că România de astăzi este mult mai robustă decât în perioadele de criză anterioare. Sistemul bancar este mai bine capitalizat, companiile sunt mai mature, iar fondurile europene continuă să joace un rol critic. Stagnarea reprezintă, în fapt, o etapă de maturizare a unei economii care a acumulat dezechilibre semnificative pe parcursul ultimilor ani.
Totuși, riscul unei contracții reale este cât se poate de prezent. „Dacă datele acestea din primul trimestru vor continua și în restul anului, se pare că vom avea o contracție, probabil undeva între 1-1,5%”, afirmă analistul economic Dragoș Cabat. Această ajustare, oricât de dureroasă, este considerată de specialiști drept un pas necesar pentru corectarea deficitelor și controlul inflației. „Este singura posibilitate de a scădea în același timp inflația și deficitul bugetar. Nu putem să o facem fără contracție”, explică Dragoș Cabat.
Capitalul, pus în fața unei alegeri dificile
Într-un climat economic marcat de creșterea zero, antreprenorii se confruntă cu o dilemă strategică: riscul antreprenorial versus siguranța plasamentelor financiare. Când randamentul titlurilor de stat sau al depozitelor bancare devine atractiv în raport cu profitabilitatea unei afaceri incerte, capitalul tinde să devină defensiv.
Această prudență, deși rațională pe termen scurt, poate genera un cerc vicios periculos. Dacă investițiile productive sunt amânate în favoarea plasamentelor sigure, economia își pierde capacitatea de a accelera. Totuși, perioadele de criză pot fi oportunități pentru companiile disciplinate. „Dacă piața scade de la 100 la 98, dacă două companii intră în insolvență, firmele care investesc pot prelua o cotă de piață mai mare”, susține Iancu Guda, analist economic.
Fondurile europene, ancore vitale
Un aspect cert este că economia României ar fi fost într-o situație mult mai precară fără infuziile de capital extern. „România, de fapt, de 2-3 ani ar fi fost în recesiune dacă nu am fi avut banii europeni”, declară Dragoș Cabat. Fondurile de coeziune și PNRR au acționat ca o gură de oxigen, susținând investițiile publice în momente în care consumul privat a început să scadă.
Totuși, provocarea majoră rămâne calitatea acestor investiții. Finanțarea trebuie direcționată către proiecte care generează valoare adăugată reală și creștere a productivității, nu doar către consum sau importuri. Iancu Guda pune accent pe această direcție: „Pentru 2026-2027, consider că investițiile sunt cheia. O economie bazată pe consum din import nu este sănătoasă pe termen lung”.
Revenirea depinde de eficiență, nu de deficit
Pe termen mediu, prognozele indică o ușoară revenire pentru 2027, însă calitatea acestei creșteri rămâne miza principală. O simplă relansare a consumului, susținută prin noi deficite, riscă să reaprindă inflația și să mențină economia într-un echilibru precar.
„Orice revenire a economiei pe plus va însemna inclusiv o creștere a deficitului bugetar și o relansare a inflației. Nu este neapărat ceea ce ne dorim, ca economia României să revină pe plus din punct de vedere al creșterii economice, pentru că este o creștere nesănătoasă”, avertizează Dragoș Cabat. Astfel, perioada de stagnare ar trebui utilizată pentru consolidarea companiilor, digitalizarea proceselor și eficientizarea infrastructurii, singurele elemente capabile să asigure o convergență reală și sustenabilă cu economiile dezvoltate.
