România se află într-o situație contradictorie. În timp ce țara înregistrează progrese punctuale, rapoartele europene ne plasează constant pe ultimele locuri la capitolul progres digital. Această realitate persistă în ciuda anilor de investiții susținute prin fonduri PNRR și a numeroaselor strategii anunțate la nivel guvernamental.
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a anunțat recent că 1.126 de organizații din România și-au autoevaluat „nivelul de maturitate cibernetică”, scrie BusinessEdge.ro. Acest demers, parte din Componenta 7 a PNRR, confirmă faptul că securitatea digitală devine o preocupare strategică. În paralel, România excelează la capitolul infrastructură, fiind lider UE în conectivitatea prin fibră optică. Scorul nostru de 94,2% depășește net media europeană de 66,6%. De asemenea, țara produce constant un număr mare de absolvenți în IT&C, ponderea acestora fiind de 7,10% din totalul absolvenților.
Decalajul serviciilor publice
Raportul „Digital Decade 2026” evidențiază însă un contrast puternic între infrastructură și eficiența instituțiilor. Digitalizarea serviciilor publice rămâne fragmentată. Serviciile digitale pentru cetățeni obțin un scor de 64,2%, față de media UE de 84,6%. La nivelul companiilor, decalajul este și mai mare: 66,8% față de 88,6%.
„Digitalizarea instituțiilor statului și a relației cu cetățeanul este probabil cea mai mare problemă, per ansamblu. Pentru că, dacă ne uităm, sunt niște sute de milioane puse la dispoziție prin PNRR tocmai în această idee. Or, reformele propuse întârzie să apară”, a declarat Radu Puchiu, cofondator H.appy Cities.
Deficitul de competențe și utilizare
Analizele arată deficiențe majore în securitatea cibernetică a companiilor, unde doar 34% dintre acestea aplică măsuri adecvate, sub media europeană de 56,8%. Totodată, România ocupă ultimul loc în UE la acoperirea tehnologiei 5G, cu un scor de 59,3%. Nici la capitolul competențe digitale de bază ale populației situația nu este mai roz, fiind înregistrată o valoare de 31,8%, la jumătatea mediei europene.
„Sunt, iată, 12 ani de când ne tot spune lumea ce să facem”, a precizat Radu Puchiu cu privire la lipsa unei voințe politice constante. În pofida finanțărilor masive și a resurselor umane calificate, România continuă să se bazeze pe furnizarea de servicii IT externalizate, fără a reuși o transformare digitală profundă a economiei și a relației dintre stat și cetățean.
