O nouă săptămână începe la București cu aceeași problemă care apasă România de 5 luni: cine va conduce Guvernul. Președintele Nicușor Dan îi cheamă luni, 5 octombrie, pe liderii partidelor la Palatul Cotroceni și, după consultări, urmează să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
A patra încercare, după căderea Cabinetului Bolojan
Va fi a 4-a încercare de formare a unui Guvern cu puteri depline, după căderea Cabinetului Ilie Bolojan.
Ultima variantă, Guvernul propus de Siegfried Mureșan, a fost respinsă miercuri de Parlament: 182 de parlamentari au votat pentru, cu mult sub cele 233 de voturi necesare învestirii.
Programul consultărilor, de la ora 14:00
De această dată, Nicușor Dan a anunțat că nu mai vrea prelungirea blocajului. Consultările încep la ora 14:00, cu PSD, și continuă, din jumătate în jumătate de oră, cu AUR, PNL, USR, UDMR, minoritățile și celelalte grupări parlamentare.
Ultimii chemați sunt parlamentarii neafiliați, la ora 19:00. Președintele ar urma să anunțe noua nominalizare în aceeași zi.
Două scenarii pe masa președintelui
Pe masa șefului statului sunt 2 scenarii principale: un Guvern politic, condus de Sorin Grindeanu, sau un premier independent, care să poată aduna în Parlament voturile unei majorități fragmentate.
Prima variantă este una politică: Sorin Grindeanu premier și un Guvern minoritar PSD. Social-democrații merg la Cotroceni cu propunerea ca liderul partidului să fie desemnat prim-ministru. Un asemenea Executiv ar avea nevoie, însă, de voturi din afara PSD, pentru a trece de Parlament și apoi pentru a putea guverna.
A doua variantă, preferată în acest moment de șeful statului, este desemnarea unui premier independent sau tehnocrat, în jurul căruia să poată fi construită o majoritate parlamentară.
Cine ar putea fi premierul independent
Pe lista președintelui s-ar afla mai multe nume. Printre cele cunoscute se numără Alexandru Nazare, actualul ministru interimar al Finanțelor, Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale, și Eugen Tomac, consilier prezidențial. În ultimele săptămâni a mai fost vehiculat și numele diplomatului Luca Niculescu.
Miza unui independent este simplă: acesta ar trebui să fie suficient de acceptabil pentru PSD, PNL și UDMR, încât să poată obține cele 233 de voturi necesare în Parlament, fără ca partidele să fie obligate să renunțe public la toate „liniile roșii” trasate în ultimele săptămâni.
Liniile roșii care blochează majoritatea
Problema lui Nicușor Dan nu este lipsa variantelor de premier, ci matematica parlamentară.
Președintele a exclus participarea AUR la guvernare și, potrivit informațiilor din jurul negocierilor, nu dorește nici ca viitorul Guvern să depindă de voturile partidului condus de George Simion. Șeful statului și-a justificat poziția prin mandatul său pentru păstrarea direcției pro-occidentale și pentru menținerea stabilității financiare a României.
PSD transmite, la rândul său, că nu există o variantă de guvernare PSD-AUR și încearcă să construiască o formulă în jurul propriei propuneri sau al unui tehnocrat acceptat de partid.
Pozițiile USR, PNL și UDMR
USR se află pe poziția opusă PSD. Dominic Fritz a cerut din nou alegeri anticipate, iar partidul a transmis că nu dorește să susțină un Executiv din care să facă parte PSD.
PNL merge la Cotroceni fără o nouă propunere oficială de premier, după eșecul lui Siegfried Mureșan. În interiorul partidului există, însă, opinii diferite privind relația cu PSD: o parte a liberalilor ar accepta participarea la o formulă de guvernare împreună cu social-democrații, în timp ce alții ar prefera cel mult acordarea unui vot pentru deblocarea situației politice.
UDMR susține refacerea unei formule de guvernare cât mai apropiate de vechea coaliție, dar fără USR, în actualele condiții politice.
Toate aceste condiții fac ca găsirea unei majorități de 233 de voturi să rămână principala problemă a oricărui premier desemnat.
S&P a menținut ratingul României, cu perspectivă negativă
Noul premier va fi desemnat la numai câteva zile după unul dintre cele mai importante teste financiare ale României din acest an. S&P Global Ratings a decis, vineri seară, să mențină ratingul suveran al României la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. România a evitat astfel retrogradarea în categoria „junk”, dar perspectiva ratingului a rămas negativă.
Avertismentul S&P pentru negocierile politice
Verdictul a venit cu o condiție care pune o presiune suplimentară asupra negocierilor de luni. S&P spune că scenariul său de bază presupune că România va reuși să formeze un Guvern și să prezinte un cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028. Agenția avertizează că un proces prelungit de formare a Guvernului, care ar împiedica reducerea deficitului, poate duce la scăderea ratingului.
S&P estimează pentru 2026 un deficit bugetar de aproximativ 6,25% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Agenția consideră că stabilitatea politică și continuarea consolidării fiscale sunt esențiale pentru anii următori. Estimările sunt de 5,8% în 2027 și de 5% în 2028.
Toate cele 3 mari agenții de rating, S&P, Fitch și Moody’s, păstrează în prezent o perspectivă negativă asupra ratingului suveran al României. Viitorul Guvern va intra, astfel, la Palatul Victoria cu foarte puțin spațiu pentru experimente fiscale sau pentru o nouă perioadă de paralizie politică.
