Curtea Constituțională a României a respins ca neîntemeiată sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la plata drepturilor salariale restante din Justiție. Astfel, 6 din 9 judecători au dat dreptate Instanței Supreme în privința alocării fondurilor pentru aceste drepturi.
Ce a vizat sesizarea Guvernului
Sesizarea lui Ilie Bolojan a vizat demersurile ÎCCJ prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să achite restanțele salariale, a căror valoare este estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Prin respingerea sesizării ca neîntemeiată, Curtea Constituțională nu a dat curs argumentului Guvernului privind existența conflictului constituțional invocat de premierul interimar.
Argumentul lui Bolojan, pe separația puterilor
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a sesizat separat Curtea Constituțională. El a susținut că problema nu mai este doar una legată de executarea unor hotărâri judecătorești, ci una care privește separația puterilor în stat.
Argumentul Guvernului a fost că instanța nu poate obliga Executivul să decidă într-un anumit fel asupra distribuirii banilor din bugetul de stat. Guvernul a susținut că instanța supremă și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin impunerea unor alocări bugetare și că stabilirea bugetului și a rectificărilor reprezintă atribuții ale Executivului și Legislativului.
Bolojan a susținut că elaborarea bugetului, rectificările bugetare și utilizarea Fondului de rezervă țin de atribuțiile puterii executive și legislative și că puterea judecătorească nu poate stabili cum sunt repartizate resursele unui buget consolidat.
„Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a afirmat atunci Ilie Bolojan, care a susținut că obligația impusă Guvernului reprezintă o ingerință în activitatea Executivului.
Poziția ÎCCJ, opusă celei a Guvernului
Poziția Înaltei Curți a fost opusă. Instanța supremă a susținut că nu încearcă să preia atribuțiile Guvernului sau ale Parlamentului în construirea bugetului, ci urmărește obținerea fondurilor necesare pentru executarea unor drepturi salariale deja stabilite.
Înalta Curte a solicitat plata drepturilor salariale restante, rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
De unde a pornit disputa de 4,8 miliarde de lei
Conflictul își are originea în restanțele salariale acumulate în sistemul judiciar. Ele rezultă din drepturi obținute de magistrați prin hotărâri judecătorești și din penalitățile aferente.
La sfârșitul lunii martie, Înalta Curte a formulat o plângere prealabilă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Ea a reclamat refuzul de a pune la dispoziție fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale altor categorii de personal din sistemul judiciar. Ulterior, ÎCCJ s-a adresat Curții de Apel București.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure integral fondurile necesare plății drepturilor salariale restante scadente în 2026, inclusiv, dacă este necesar, prin rectificare bugetară. Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs.
Disputa, pe 2 planuri în același timp
În paralel, Înalta Curte urma să se pronunțe în procesul privind plata efectivă a drepturilor salariale restante, după mai multe amânări ale deciziei.
Disputa a ajuns astfel să se desfășoare simultan pe 2 planuri: procesul în contencios administrativ privind plata banilor și conflictul constituțional deschis de Guvern la CCR.
