Piața muncii din România trece prin transformări majore, iar tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani resimt cel mai puternic aceste schimbări economice. Un sondaj recent realizat de eJobs arată că trei sferturi dintre participanții din această categorie de vârstă întâmpină dificultăți majore în găsirea unui loc de muncă, comparativ cu anul anterior. Această realitate vine pe fondul unei creșteri a numărului de aplicări, în timp ce cerințele venite din partea companiilor au devenit mult mai exigente.
Platformele de recrutare continuă totuși să listeze numeroase poziții destinate persoanelor aflate la început de carieră, segmentul entry-level reprezentând cea mai mare pondere din totalul ofertei disponibile. Competiția a crescut simțitor, numărul total de aplicări înregistrând o majorare considerabilă de la un an la altul.
„De la începutul anului și până acum, au fost postate aproximativ 100.000 de joburi pentru candidații entry level (0 – 2 ani de exeriență) și pentru cei fără experiență. Aceste joburi acoperă mai mult de jumătate din numărul total de poziții disponibile, deci aceștia rămân cei mai căutați candidați, doar că, în același timp, a crescut și numărul de aplicări, de la un an la altul, ceea ce înseamnă că, acum, competiția pentru a obține un loc de muncă este mai mare. La nivel general, numărul de aplicări a crescut cu 28% în perioada ianuarie – august 2026 față de același interval din 2025”, a explicat Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.
Obstacolele întâmpinate în procesul de recrutare
Candidații tineri se lovesc frecvent de lipsa unui răspuns din partea recrutorilor după depunerea candidaturilor, mulți dintre ei semnalând absența totală a vreunui feedback. Principalul impediment în calea angajării rămâne însă solicitarea unei experiențe anterioare chiar și pentru posturile dedicate juniorilor. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al remunerațiilor raportat la costul actual al vieții și complexitatea proceselor de selecție.
Cerințele angajatorilor s-au modificat vizibil în ultima perioadă, punându-se un accent deosebit pe productivitate ridicată și competențe tehnice avansate încă de la debutul profesional.
„Pentru că a fost primul lucru pe care l-au menționat la capitolul obstacole, i-am întrebat care au fost schimbările pe care le-au observat, în ultimul an, în cerințele angajatorilor. Experiența a fost cap de listă, tinerii spunând că tot mai mulți recrutori caută măcar un nivel minimal de experiență. În spiritul aceleiași idei, 32,1% afirmă că angajatorii caută candidați juniori care să poată livra la nivelul unor angajați mid-level. Alte lucruri pe care le-au mai punctat au fost condiționarea de a lucra exclusiv de la birou, competențele tehnice specifice și o creștere a accentului pus pe diplome și studii academice”, a detaliat Ana Călugăru.
Impactul inteligenței artificiale și adaptarea candidaților
Tehnologia modernă joacă un rol important în percepția tinerilor despre viitorul carierei lor, majoritatea considerând că soluțiile bazate pe inteligență artificială influențează deja disponibilitatea posturilor pentru începători. În ciuda acestor temeri legate de automatizare, mulți candidați rămân încrezători că factorul uman va rămâne indispensabil în domeniile în care activează.
Pentru a spori șansele de reușită pe o piață atât de competitivă, o parte semnificativă a tinerilor își intensifică eforturile prin aplicări multiple, urmarea unor cursuri de specializare sau crearea de portofolii personale.
„Cu toate acestea, există mai degrabă optimism cu privire la viitorul pe termen mediu și lung în ceea ce privește o eventuală rată de înlocuire pe care ar putea să o producă inteligența artificială. I-am întrebat dacă se tem că jobul pentru care se pregătesc ar putea fi înlocuit de AI în următorii 5 ani și 42,1% ne-au răspuns că nu pentru că factorul uman va rămâne esențial în domeniul lor de activitate. 35,7% sunt puțin îngrijorați, bet cred că se pot adapta, iar 22,2% sunt foarte îngrijorați”, a menționat Ana Călugăru.
Pregătirea profesională și flexibilitatea financiară
Sistemul educațional nu reușește întotdeauna să ofere o tranziție lină către mediul economic actual, tinerii acuzând discrepanțe majore între cunoștințele teoretice acumulate în școală și cerințele practice din companii. Mulți dintre absolvenți sunt nevoiți să învețe pe cont propriu elementele necesare exercitării unei meserii.
Pe fondul presiunii financiare și al dorinței de independență materială, o mare parte dintre respondenți se arată dispuși să accepte activități profesionale care nu au legătură directă cu domeniul studiat.
„Nici cei care urmează sau au absolvit studii superioare nu se simt mai pregătiți pentru a intra pe piața muncii. Jumătate dintre ei spun că, deși au învățat teorie, se simte faptul că nu au practică, iar 38,9% declară că a trebuit să învețe tot ce le-a fost necesar la job pe cont propriu, de pe internet sau din cursuri extra. Doar 13,7% afirmă că școala le-a oferit baza necesară obținerii unui job”, a punctat Ana Călugăru.
