Sunt mai multe ipoteze și cel mai probabil este vorba de o combinație de mai multe mecanisme, a explicat la Digi24 profesorul român Mihai Netea, cercetător în imunologie la o universitate din Olanda.
Prezența moleculelor ACE-2, de care se leagă noul coronavirus, este mult mai scăzută în plămânii copiilor decât în cazul adulților. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care copiii ar fi mai puțin atacați de SARS-CoV-2, spune profesorul Netea.
O a doua ipoteză care s-a emis a fost aceea că în cazul copiilor, aceștia primesc multe vaccinuri la începutul vieții și sunt anumite vaccinuri care acționează într-un fel – probabil – ca și BCG. Mai ales vaccinul contra pojarului (rujeola) se pare că are la fel de puternice efecte stimulatoare asupra sistemului imun.
Mihai Netea a participat, alături de alți colegi, la un studiu care își propune să arate că vaccinul BCG (împotriva tuberculozei), administrat copiilor din România (și nu numai) încă din primele zile de viață, este un „antrenor” perfect pentru imunitate și poate ajuta și în lupta cu infecțiile virale respiratorii, inclusiv cu SARS-CoV-2.
În acest moment, ca și vaccinul BCG, și vaccinul antirujeolic este studiat, la rândul lui, la nivel mondial, pentru o eventuală profilaxie împotriva COVID. Efectul probabil de protecție a organismului este estimat, în cazul vaccinului antirujeolic, la 5-10 ani, deci copiii s-ar putea afla astfel sub această protecție imunitară generată de „vaccinurile copilăriei”, a arătat profesorul Mihai Netea.
În ceea ce privește posibilitatea ca cei mici să transmită virusul SARS-CoV-2, ea există, dar este mult mai mică decât în cazul adulților și asta pentru că numărul particulelor virale generate de ei este mult mai mic, este de părere cercetătorul român. „Deci, pericolul ca și copiii să transmită virusul este mult mai mic decât în cazul adulților. Nu poate fi exclus în totalitate, dar este mai mic, categoric, semnificativ mai mic decât în cazul adulților”, a declarat profesorul Mihai Netea la Digi24.
