Cu gândul la Putin și Trump. Noile amenințări rusești și perspectiva slăbirii solidarității în cadrul NATO, în cazul venirii lui Donald Trump la Casa Albă, au pus guvernele europene în alertă.
Acestea imaginează diferite modalități de a răspunde provocării: de la creșterea cheltuielilor militare la recrutarea obligatorie sau crearea unor armate de rezerviști.
Dezbaterea a început în Suedia. La începutul lunii ianuarie, în cadrul unei conferințe pe tema apărării, comandantul Armatei și mai mulți miniștri și-au îndemnat concetățenii să se „pregătească” mental și material pentru un război – ceea ce regatul nu a mai văzut unul de două secole.
Urmând Finlandei, Suedia tocmai a aderat la NATO, pentru a răspunde agresivității crescute a Rusiei, renunțând la tradiționala neutralitate.
Despărțită de sute de kilometri de graniță cu Rusia și Belarus, Polonia este mai precaută ca niciodată.
Un număr tot mai mare de tineri îndeplinește serviciul militar, reintrodus în 2018. Și, la fel ca în timpul Războiului Rece, fiecare gospodărie a primit o broșură cu instrucțiuni în caz de conflict.
Fostul guvern conservator a alocat deja 3,9% din PIB pentru apărare, aproape dublu față de nivelul minim stabilit de aliații NATO. Iar guvernul liberal care i-a urmat a menținut cursul.
Țările baltice se consideră cele mai vulnerabile în fața agresiunii ruse. În discursul său anual în fața Parlamentului la 13 februarie, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna a invocat crearea unei linii de apărare baltice de-a lungul frontierei cu Rusia.
Vor fi construite șase sute de buncăre. De asemenea, Estonia s-a angajat să consacre 0,25% din PIB-ul său până în 2027 ajutorului militar acordat Ucrainei.
Croația, care a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2008, cu puțin timp înainte de aderarea la NATO, a anunțat reintroducerea sa, în februarie. Serviciul va lua forma unui stagiu militar de trei luni plătit cu 700 de euro.
Alte state se gândesc la instruirea rezerviștilor, care ar urma să asigure securitatea internă, în scenariul sumbru în care armata profesionistă ar fi prinsă într-un război direct cu Rusia.
Guido Crosetto, ministrul italian al apărării, a afirmat într-un interviu acordat ziarului La Stampa că în fața unor actori amenințători precum Iranul, Rusia sau Coreea de Nord, țara trebuie să creeze o rezervă militară.
Preocupări similare se înregistrează în Germania.
Guvernul de la Berlin și-a propus crească efectivele la 203.000 de soldați, față de aproximativ 180.000 de oameni în prezent, scrie revista Der Spiegel.
Aceasta merge și mai departe propunând revenirea la serviciul militar, suspendat în 2011. În timp ce revista Der Spiegel merge mai departe și propune restabilirea serviciului militar obligatoriu, suspendat în 2011.
Ar fi vorba despre un pas important pentru conștientizarea problemelor militare în cadrul societății și ar duce la constituirea unor corpuri de „cetățeni în uniformă” pentru apărarea democrației.
În Țările de Jos,Ministerul Apărării vrea să tripleze numărul de de rezerviști instruiți până în 2030, scrie ziarul „Trouw”, preluat de Courrier International.
Aproape oricine cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani se poate înscrie în Corpul Național de rezervă – nu este necesara experiența militară. Cu toate acestea, candidații sunt supuși unei proceduri de selecție riguroase, testându-se rezistența, forța, viteza, dar și sănătatea mintală.
Ministerul Apărării și-a propus să recruteze aproape 2.000 de rezerviști pe an iar numărul orelor anuale de instrucție ar ajunge la 300 pentru fiecare persoană.
Și, la fel ca în Germania, noii recruți se consideră cetățeni în uniforme pentru apărarea democrației.
În România, șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghiță Vlad a atras atenția, într-un interviu pentru Europa Liberă, asupra necesității actualizării legilor militare, pregătirii apărării civile și înzestrării Armatei.
Mesajul său a fost persiflat de liderii coaliției de guvernare, aflați în campanie electorală. Totuși, la ultima ședință a CSAT din 21 februarie, au fost luate în discuție măsuri pentru înzestrarea Armatei și protejarea populației.
Un proiect de lege privind serviciul militar voluntar se află în dezbaterea Camerei Deputaților.
În timp ce șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a atras atenția asupra necesității pregătirii spitalelor în eventualitatea unui război, în linie cu preocupările din cadrul NATO.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
