Statul român, prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), a sponsorizat campania electorală a celor șapte europarlamentari aleși din partea a două partide extremiste din România – AUR și SOS România. Practic, prin rambursarea cheltuielilor de campanie, AEP a finanțat din banii contribuabililor mesaje de ură, anti-UE, anti-Ucraina și pro-Rusia, un caz unic în Uniunea Europeană.
Reporter 24 a stat de vorbă cu specialişti în bună guvernare și procese electorale, dar şi cu analişti politici cu scopul de a întoarce pe toate feţele felul în care statul român sponsorizează partidele politice, în special extremiştii. În timpul documentării, jurnaliştii snoop.ro au dezvăluit că PNL a cheltuit 2 milioane de euro din subvenții publice pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă pe panouri stradale. Liberalii spun că nu există conflict de interese, experţii consultaţi de noi spun că aceştia se află la limita legii.
AUR în topul Cheltuielilor
Potrivit Expert Forum, un think tank din Bucureşti înfiinţat de experţi în politici publice şi reforma administraţiei, la europarlamentare, până la data de 30 mai s-au raportat venituri de 79 de milioane de lei, din care 37,7 milioane de lei provin de la candidați și 41,6 de milioane de la partid, prin transfer de la partide.
Pe partide, situația este următoarea:
PSD a declarat cei mai mulți bani – 11,6 milioane din partea unui număr de 12 candidați și transferuri de aproape 30 de milioane de lei.
PNL a declarat contribuții de 7,6 milioane de lei din partea unui număr de 9 candidați și niciun fel de transferuri din partea partidului.
AUR a declarat contribuții de 14,7 milioane de lei de la 13 candidați (în creștere semnificativă de la 5,6 milioane cât declarase săptămână anterioară) și transferuri de 850 mii lei. AUR a declarat cele mai mari contribuții de la candidați.
UDMR a transferat doar fonduri de la partid, 1,1 milioane de lei.
USR a declarat contribuții de 393 mii lei lei, de la 8 candidați și transferuri de 4,2 milioane lei, care provin mai ales din împrumuturi (3,7 milioane de la persoane fizice și 300 mii de la persoane juridice)
PUSL a declarat contribuții de 500 lei din partea unui singur candidat și transferuri de 2,4 mil. lei.
REPER a declarat 308 mii lei din partea unui număr de 6 candidați (majoritatea venituri proprii), care se adaugă împrumuturi de la persoane fizice de 805 mii lei.
Forța Dreptei a transferat 2,1 mil. lei din veniturile partidului.
SOS România a declarat 203 mii lei, de la 2 candidați, venituri proprii.
Nicolae Ștefănuță a declarat 109 mii lei, iar Vlad Gheorghe 42 mii lei.
Spre deosebire de săptămâna anterioară când jumătate din fondurile candidaților proveneau din resurse proprii, conform împrumuturile reprezintă 59% din bani, adică 22 de milioane. Veniturile proprii declarate s-au totalizează 14,8 milioane, adică 39%. La finanțarea din partea partidului prevalează însă veniturile din fonduri private – 34 milioane de lei, adică 82%, urmate de împrumuturi 6,8 milioane de lei (majoritar de la persoane fizice).
Au fost angajate cheltuieli de 75 de milioane.. Din total, cele mai importante cheltuieli au fost: 30 de milioane au mers pe online (40%), 20 milioane (27%) pe propagandă electorală radio/TV și aproape 11 milioane (14%) pe vestimentație. Pe afișe s-au cheltuit doar 791 mii lei, adică 1%, iar pe tipărituri 7 milioane, adică 9%.
Pe partide, situația stă astfel (cele mai mari cheltuieli):
PSD a cheltuit 47 de milioane de lei – 16 mil pe online, 13 mil propagandă electorală TV, 10 mil vestimentație
Partidul Național Liberal a declarat cheltuieli de 6 milioane de lei, din care aproape 5 reprezintă online
Forța Dreptei a cheltuit toți banii pe online – 2,1 milioane de lei
PMP a cheltuit 944 mii de lei – 217 mii lei pe online și 402 mii lei pe radio/presă/tv, 303 mii lei pentru tipărituri
USR a cheltuit 3,2 milioane de lei – din care 1,7 mil pe online și 1 milion pe radio/presă/tv
AUR a cheltuit 12,2 milioane de lei, din care 3,6 pe online, 4,3 pe presă/radio/online, 2,3 mil pe diverse și 1 milion pe tipărituri. AUR a cheltuit cel mai mult dintre toate partidele pe afișe, adică 424 mii.
21 milioane lei, bani către Facebook
Raportul Expert Forum mai arată că în campania electorală pentru europarlamentare şi locale, veniturile și cheltuielile au crescut comparativ cu alegerile anterioare, iar împrumuturile și campaniile online au fost surse importante de finanțare. Totuși, transparența redusă și legislația inadecvată privind conținutul organic și campania indirectă afectează integritatea procesului electoral.
21 de milioane de lei au mers doar către reclama sponsorizată pe Facebook.
„La europarlamentare, împrumuturile au reprezentat una dintre cele mai importante surse de finanțare, însă transparența redusă a banilor declarați în campanie de unii dintre candidații aflați de locuri previzibil neeligibile poate afecta integritatea procesului. La europarlamentare, câte o treime din bani s-au cheltuit pe campanii online, precum și promovare prin radio/tv/presă scrisă. Competitorii pentru ambele alegeri au cheltuit aproximativ 21 de milioane de lei prin Facebook Ads, cea mai mare parte în ultima săptămână de campanie”, arată Expert Forum.
Specialiştii mai reţin că, deși legislația limitează producerea de materiale electorale în regie proprie, nu este suficient de bine adaptată pentru a reglementa conținutul organic care atrage un număr mare de vizualizări și nici campania indirectă de către terți.
Un alt aspect este faptul că cea mai mare parte a competitorilor electorali au făcut campanie electorală înaintea începerii acestei perioade, aşa cum este prevăzută în lege: „Utilizarea constantă a subvențiilor pentru presă și propagandă a oferit un avantaj partidelor de la guvernare cu mult înaintea începerii campaniei electorale”.
Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale în cadrul Expert Forum, a explicat pentru Reporter 24 care este procedura prin care partidele primesc de la stat bani pentru campania electorală.
„Rambursarea este o reglementare care a apărut în 2015. Înainte nu se rambursau fondurile pe care le aduceau partidele sau candidaţii în campanie. Pentru fiecare tip de alegeri există mecanisme specifice. În primul rând, există limite pentru cât pot aduce şi cât pot cheltui. Campania electorală începe cu o lună înaintea alegerilor, însă cheltuieli se fac, după cum am văzut şi în afara campaniei şi, câteodată, poate că sunt mai importante decât cele din campanie. (…) Ca să poţi cere banii e subvenţie, trebuie să faci o cerere. Oricum, după fiecare scrutin se depun rapoarte de venituri şi cheltuieli în care arăţi că e legal cum ai cheltuit banii. Practic, dacă obţii mai mult de 3% din voturile exprimate în circumscripţie, poţi să ceri şi să primeşti aceşti bani înapoi. Ceea ce practic ne duce la ideea că mare parte din campanie este finanţată de stat. Ori ai subvențiile, ori îţi primeşti banii înapoi. Toate partidele mari, care au trecut de 3%, au primit aceşti bani înapoi”, a explicat el.
Expertul precizează că Autoritatea Electorală nu are atribuţia legală de a bloca vreo plată din cauză că discursul partidului care îşi face campanie este discriminator.
„Banii vin de la bugetul de stat. Practic, AEP este doar gestionar, dar nu se uită pe conținutul mesajului. Este doar o verificare administrativă. Nu este nici măcar o verificare a cheltuielilor din teren, este doar o verificare a facturilor, dacă acestea sunt conforme. (…) AEP n-are nicio autoritate să spună că nu dă banii pentru că mesajul ar fi în vreun fel. Dacă ne uităm, nici legislaţia nu detaliază ce fel de mesaje poţi să dai în campanie. Sigur, există legislaţia anti-discriminare, anti-discurs de ură, există un cadru general. Dar altfel, mesajele sunt într-o zonă gri. Discursul anti-european nu este neapărat o chestiune pe care poţi s-o sancţionezi”, a mai declarat Septimius Pârvu.
Cine sunt extremiștii care merg la Bruxelles și Strasbourg
AUR trimite la Parlamentul European următoarele persoane: Cristian Terheș, Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Maria Teodorescu Georgiana, Adrian Axinia, Dimitrie Sturza.
Doar doi membri SOS România ajung în legislativul european: Diana Șoșoacă și Luis Lazarus.
Eurodeputatul român Cristian Terheș a susținut în mai multe interviuri că fondurile europene au un impact negativ asupra dezvoltării economice a României. Declarațiile sale false și anti-UE au fost distribuite pe scară largă pe TikTok, fiind reshared de peste 23.000 de ori.
Pe de altă parte, senatoarea Diana Șoșoacă, viitoare membră a Parlamentului European, a participat la o recepție la ambasada Rusiei în a treia zi după alegeri, cu ocazia sărbătoririi zilei naționale a Rusiei (12 iunie).
La recepție, noul ambasador al Rusiei la București, Vladimir Lipaev, a acuzat Europa și NATO pentru războiul din Ucraina și a exprimat dorința Moscovei de a „restabili legăturile rupte” cu România, cu condiția ca țara să renunțe la „cursul său neprietenos față de Rusia”.
Cel mai grav caz s-a produs în ședința Parlamentului European, în timpul dezbaterii privind candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut ca Diana Șoșoacă să fie scoasă din sală deoarece aceasta încerca să întrerupă discursul eurodeputatei Renew, Valerie Hayer.
„De câți colegi e nevoie pentru a fi escortată din sală? Cred că ați vorbit destul”, a spus șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, care a cerut personalului de securitate să o escorteze imediat afară din plen pe eurodeputata română.
În transmisiunea video de pe pagina Parlamentului European se aud strigătele Dianei Șoșoacă, dar nu e clar ce spune.
Într-un clip video publicat de celălalt eurodeputat SOS, Luis Lazarus, Diana Șoșoacă apare într-o ie, cu o icoană ridicată deasupra capului strigând „În God we trust!”. În acest timp, personalul de ordine încearcă să o convingă să părăsească sala, așa cum a cerut președinta Parlamentului European.
Însă Diana Șoșoacă își monteză o botniță și spune că are permisiunea să facă orice dorește, în timp ce personalul de ordine îi spune că nu orice este permis.
„Avem reguli, îmi pare rău”, îi spune un ofițer de securitate al Parlamentului European.
„I have the right to speak. I was voted by Romanians”, strigă Diana Șoșoacă. („Am dreptul de a vorbi. Am fost votată de români” – trad. engl.)
„Get your hands off Romania” („Luați mâinile de pe România” – trad. engl.), a mai strigatea către tribuna unde se afla Roberta Metsola.
Șoșoacă, lidera partidului de extremă dreapta SOS, a fost escortată afară din sala de plen în aplauzele eurodeputaților.
PNL a cheltuit 2 milioane de euro din bani publici pentru panourile cu Nicolae Ciucă ce au împânzit toată ţara
PNL a cheltuit 2 milioane de euro din subvenții publice pentru promovarea cărții lui Nicolae Ciucă pe panouri stradale. Liberalii spun că nu există conflict de interese.
PNL a comunicat, la întrebările Snoop, că din luna mai și până azi a cheltuit „din subvenții acordate de la bugetul de stat” 510.000 de euro pe lună pe 400 de panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă, un proiect personal finanțat din bani publici. Partidul a mai achitat 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara.
În total, 2 milioane de euro pe primele trei luni. Contractul continuă.
În perioada 10 mai – 9 iunie 2024 a fost prima oară din 2015, de când legea română a interzis publicitatea electorală outdoor, când un partid și-a păstrat panotajul în timpul campaniei. În locul lui Nicolae Ciucă, pe panouri a apărut cartea lui Nicolae Ciucă, cu figura acestuia pe copertă.
„Noi am făcut un deal că am luat panourile pe un an de zile”, a explicat Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL. El a spus că „panourile le-am plătit strict în zona electorală, iar, în rest, le-am ocupat cu altceva”, referindu-se la cartea șefului său de partid.
PNL a oferit sumele cheltuite pentru marketingul cărții lui Ciucă, la cererea site-ului de investigații Snoop.
În loc de Concluzie
Radu Delicote, profesor asociat la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), consultant și analist politic internațional, a explicat că partidele politice nu pot fi trase la răspundere cu privire cât cheltuie pentru propaganda electorală. Cu atât mai puţin, nu există o prevedere legală cu privire la conţinutul mesajului.
„Până la un punct, este bine ca politicienii să se poată promova, la orice nivel, este bine ca oamenii politici şi partidele politice să fie în prezente în agenda publică, tocmai pentru că se ocupă de politici publice, tocmai pentru că cetăţenii trebuie să ştie cu ce se ocupă, ce a făcut pentru politicianul respectiv. Aici se opreşte partea bună. Pentru că partea mai puţin bună este că, în acest moment, legea așa cum este ea scrisă, redactată şi votată în parlament, nu are o pondere a cheltuielilor pentru propagandă. Or, în acest moment, vedem de fapt „Cuiul lui Pepelea”. Partidul poate să cheltuiască oricât, nu există o proporţie… Autoritatea Electorală Permanentă virează bani pentru funcţionarea unui partid. Acolo intră cheltuielile de administrare sedii, cheltuielile de comunicare şi propagandă şi alte cheltuieli. Ei, acele cheltuieli de comunicare şi propagandă nu au un raport fix. Vedeţi de fapt toxicitatea momentului în care partidele au realizat un lucru eminamente bun şi eminamente prost, că aici este ironia sorţii: au cumpărat, practic, presa (…) Au folosit influenţa financiară pentru a-şi promova o faţetă a cubului de comunicare pe care îl reprezintă”, a declarat Radu Delicote.
Consultantul politic opinează că ar trebui să fie aprobată o nouă lege care să stabilească un cadrul privind cheltuielile cu propaganda, cuantumul exact al sumelor ce pot fi cheltuite în acest scop, dar şi mesajele care pot fi emise şi sponsorizate cu aceşti bani.
„Partidele care primesc finanţări publice sunt partidele parlamentare, cele extraparlamentare nu au capacitatea să fie supuse acestei legi. Din această perspectivă, într-adevăr am trimis la Bruxelles europarlamentari români care constant au promovat anumite valori poate la limită şi anti-româneşti, care contraveneau cu obiectivele de ţară din momentul respectiv. Mesaj extremiste, până la urmă.
Din perspectivă politică, lucrurile ar trebui să se reducă la o lege care să stabilească un cuantum de cheltuieli”, a declarat Radu Delicote.
Articol susţinut prin intermediul proiectului SCIENCE+, derulat de Free Press For Eastern Europe, prin care se urmăreşte facilitarea creării unei rețele unice pentru a împărtăși cele mai bune practici jurnalism în domeniul sănătății și jurnalismului științific, în șase țări din Europa Centrală și de Est: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și România.
