De la masalale, felinare cu lumânări de seu și lumânări de ceară, mai apoi la lămpi în care se ardea untdelemn și peste ceva vreme ulei de rapiță, la începutul sec. XX se trece la iluminatul public cu lămpi de petrol, scrie istoricul Aurelia Grosu.
Bucureștiul a fost primul oraș din lume iluminat în anul 1857 cu petrol lampant, produs la rafinăria lui Teodor Mehedințeanu de la Râfov, lângă Ploiești.
Aurelia Grosu spune că, în anul 1908, „eclararea” orașului Slatina se făcea în regie, cu un personal format dintr-un mecanic, cinci lampagii și un pompier care se ocupau de funcționarea și întreținerea a 256 puncte de lumină:
– 199 felinare obișnuite
– 14 lămpi de masă și de perete
– 35 lămpi Washington
– 9 lămpi Kitson
Lămpile Washington, amplasate pe străzile din centru, funcționau cu petrol dublu rafinat și erau considerate cele mai bune ca lumină și economie.
Acest sistem de iluminat se menține până în anul 1913 când se dă în folosință Uzina Electrică (azi Fabrica de oțet) și în oraș se introduce treptat iluminatul electric.
