Curtea de Apel din Paris a refuzat miercuri, din nou, să-l predea pe Prințul Paul de România autorităților de la București, care cereau extrădarea sa pentru executarea unei pedepse cu închisoarea într-un dosar de trafic de influență, legat de un amplu conflict privind succesiunea regală.
Un nou mandat de arestare, considerat disproporționat
Prințul Paul Philip al României, în vârstă de 76 de ani, un descendent al regelui Carol al II-lea, a salutat decizia instanței. „Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”, a declarat acesta, imediat după pronunțarea sentinței.
Președintele Camerei pentru extrădări a Curții de Apel de la Paris a admis că autoritățile române au avut justificări pentru emiterea unui nou mandat de arestare, însă a subliniat că acesta avea un „caracter disproporționat”. Judecătorul a precizat că s-a pronunțat strict pe admisibilitatea mandatului de arestare, nu pe fondul dosarului.
Avocata Prințului Paul, Miriame Laichi, a salutat decizia, apreciind că instanța franceză „pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile și își reafirmă atașamentul față de principiile fundamentale ale statului de drept”.
Saga juridică: De la acuzații la respingeri de extrădare
Autoritățile române emiseseră un nou mandat de arestare împotriva lui Paul de România în ianuarie. Acesta este acuzat că ar fi colaborat cu un grup de infractori, începând cu anul 2006, pentru a revendica și recupera proprietăți moștenite de la familia regală, conficate de comuniști în 1947.
În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție din România l-a condamnat pe Prințul Paul la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. Prejudiciul adus statului român în acest caz, în care au fost condamnate 18 persoane, a fost estimat la cel puțin 145 milioane de euro. Imediat după condamnare, a fost emis un prim mandat de arestare pe numele său.
Camera de extrădări a Curții de Apel din Paris a respins prima cerere de extrădare în noiembrie 2023, motivând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat în România, invocând neregularități legate de depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători.
Contradicții europene: Decizia CJUE vs. Justiția franceză
Situația s-a complicat și mai mult după decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024. CJUE a considerat că decizia Curții de Apel din Paris din 2023 era „contrar principiului încrederii reciproce” între statele europene, exercitând un „control excesiv” asupra sistemului judiciar român. Această decizie a CJUE a fost argumentul principal pe care s-a bazat Bucureștiul pentru a formula o nouă cerere de extrădare.
Avocatul general francez a susținut în timpul audierii de pe 11 iunie că predarea Prințului Paul era necesară în numele „principiului prevalenței justiției europene asupra dreptului național”. Cu toate acestea, Curtea de Apel din Paris a ales să respingă din nou solicitarea.
Avocata Miriame Laichi a calificat întregul dosar drept „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut o familie regală” în legătură cu „litigiul succesoral” complex ce vizează bunurile moștenite din partea tatălui său, Carol Mircea Grigore, fiul lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 și 1940.
