Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a explicat care au fost motivele pentru declararea epidemiei de rujeolă, arătând că astfel se face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9 – 11 luni. El a precizat că înmulţirea cazurilor de rujeolă poate pune probleme legate de sănătatea publică. De celaltă parte, specialiştii spun că România a rămas în urmă în ceea ce priveşte vaccinarea, iar curentul antivaccinist din perioada COVID se simte şi astăzi.
Rafila a fost întrebat, miercuri, care au fost motivele pentru care a fost declarată epidemie de rujeolă.
“Motivele au fost generate de acumularea unui număr de aproape 2.000 de cazuri, care evoluează în 29 de judeţe din România. Este o situaţie cu care de-a lungul timpului ne-am mai întâlnit şi această declarare a epidemiei face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9-11 luni, a copiilor. În mod evident, transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua. Iar acest lucru, cazurile de rujeolă care se înmulţesc, ne pune sigur probleme legate de sănătatea publică”, a afirmat ministrul Sănătăţii.
El a adăugat că rujeola este o boală care produce o mortalitate între 1 şi 3 la mie.
“Rujeola, într-adevăr, este o boală a copilăriei, dar ea produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie. Nu putem să nu luăm o măsură de sănătate publică şi să informăm populaţia, să încurajăm părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinare, mai ales cei care nu au făcut-o, care sunt eligibili pentru vaccinare, fie că discutăm despre copii cu vârsta de un an, fie că discutăm de copii cu vârstă şcolară, completarea schemei de vaccinare este normală şi protejează copilul împotriva aceste îmbolnăviri”, a explicat Alexandru Rafila.
El a precziat că această scădere a acoperirii vaccinale durează de mai mulţi ani.
“Această scădere a acoperirii vaccinale este o situaţie care durează de foarte mulţi ani. A fost o scădere progresivă a interesului pentru vaccinare. Nu vreau acum să facem o analiză, dar în mod evident, ceea ce s-a întâmplat în 2008-2009 cu vaccinarea HPV, ulterior ceea ce s-a întâmplat în pandemie, a afectat încrederea oamenilor în vaccinare. Gândiţi-vă că au fost foarte multe campanii negative împotriva vaccinării, una este vaccinarea împotriva infecţiei cu noul coronavirus, dar impactul, vedeţi, este negativ în ceea ce priveşte aderenţa la vaccinare. Noi avem această responsabilitate să informăm populaţia şi să demarăm campanii de recuperare a celor nevaccinaţi sau să introducem această doză suplimentară. Este o măsură de sănătate publică care este introdusă de fiecare dată, nu numai în România, când apare o astfel de situaţii”, a mai transmis ministrul Sănătăţii.
Întrebat cum va convinge familiile să îşi vaccineze copiii, Alexandru Rafila a răspuns: “Noi facem o campanie de informare, va fi o campanie prin mass-media categoric, dar şi prin intermediul direcţiilor de sănătate publică şi a medicilor de familie, care vor chema toţi aceşti părinţi cu copii la vaccinare. Sigur că nu putem să avem un succes de sută la sută, dar faptul că facem acest lucru, este pe de o parte important şi, în plus, vă spuneam se administrează o doză mai devreme, o altă doză mai devreme, la copiii cu vârsta cuprinsă, între 9 şi 11 luni”.
Rafila a fost întrebat ce îi va spune unui părinte care nu şi-a vaccinat copilul.
“I-aş spune că la fel cum eu am avut şi cum au colegii mei care lucrează Ministerul Sănătăţii, colegii mei medici îşi protejează copiii împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare, cred că este datoria tuturor să nu supună copilul la riscuri care nu sunt în mod evident necesare, pentru că aceste riscuri, pot să-i pună viaţa în pericol şi am cazuri, există cazuri concrete. Lumea trebuie să ştie că rujeola este o boală care câteodată omoară la distanţă. Există o afecţiune se numeşte panencefalita subacută, care apare la câţiva ani după boală, ca şi complicaţie a bolii şi este mortală. Lucru asta trebuie evitat de toată lumea”, a declarat Rafila.
El a mai fost întrebat de ce a fost luată acum decizia de declanşare a epidemiei de rujeolă şi de ce a mai aşteptat.
“Pentru că este o analiză făcută de specialiştii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, de Centrul Naţional de Supravegire şi Control al Bolilor Transmisibile şi este opinia profesională a dânşilor. Eu prefer să ascult de opinile profesionale a celor care se ocupă cu acest lucru, nu cu opinile altor persoane care n-au nicio legătură cu o subiectul”, a declarat Alexandru Rafila.
Curentul antivaccinist din perioada COVID a afectat şi alte boli
Medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balş, a declarat miercuri că ceea ce se întâmplă cu această epidemie de rujeolă se poate întâmpla şi cu gripa, dacă vaccinarea nu e corespunzătoare şi exemplele ar putea să continue şi cu alte boli infecţioase, din păcate, el arătând că acoperire vaccinală corespunzătoare la nivelul populaţiei ne scapă de aceste lucruri.
Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balş a declarat în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News, că ”România cu multă vreme în urmă, pentru că istoria legată de vaccinare este lungă, a stat foarte bine la acest capitol al vaccinării, numai că lucrurile s-au pierdut în timp şi ce a fost în pandemie a fost momentul în care am avut intensitatea cea mai mare pentru antivaccinişti”.
”Indiferent despre ce vaccin discutăm, este aceeaşi problemă, chiar dacă e un vaccin studiat, despre care ştim absolut tot sau foarte multe lucruri, se întâmplă la fel. E o consecinţă directă, ce se întâmplă cu această epidemie de rujeolă se poate întâmpla şi cu gripa, dacă vaccinarea nu e corespunzătoare şi exemplele ar putea să continue şi cu alte boli infecţioase, din păcate”, a spus medicul în contextul epidemiei de rujeolă anunţată de Ministerul Sănătăţii.
Medicul a precizat că o acoperire vaccinală corespunzătoare la nivelul populaţiei ne scapă de aceste lucruri, şi important este ce putem face.
”E clar că nu discută nimeni despre obligativitate în momentul ăsta, e vorba de o conştientizare şi toate aceste campanii care au legătură cu medicii de familie, cu modalitatea prin care populaţia poate fi convinsă cu argumente ştiinţifice, corecte, logice, toate aceste campanii sunt binevenite, problema e că nu rezolvă pe moment, nu înseamnă că de azi pe mâine voi avea un effect direct. Pot să am o îmbunătăţire dar pe mine mă interesează ce fac cu sezonul rece, cu sezonul de gripă”, a subliniat Adrian Marinescu.
El a menţionat că, ”dacă ne referim la orice vaccin şi găsim ceva şi ne împotrivim, cu argumente care nu au nicio bază reală, vom ajunge în acelaşi punct, în momentul în care din păcate populaţia, că ea are de suferit, va ajunge să nu fie vaccinată şi va face boli infecţioase care le va pune viaţa în pericol”.
”Din păcate, şi la rujeolă dacă vorbim, înseamnă internare, indiferent de vârstă, copii, sunt adulţi, tineri, cei care au complicaţii, discutăm inclusiv de cazurile severe, din păcate şi chiar de pierderea vieţilor omeneşti şi lucrul acesta, ştiind că poate fi rezolvat prin vaccinare, cred că e de neacceptat în 2023”, a arătat medicul.
Întrebat despre vaccinarea obligatorie, Adrian Marinescu a spus că noţiunea nu ar funcţiona.
”Este evident că cel puţin în perioada următoare, obligativitatea nu ar veni decât cu un curect antivaccinist mult mai puternic. Cred însă că aplicarea fermă şi discuţia concretă, care să însemne şi o campanie dar şi o informare, o conştientizare, ar putea să schimbe lucrurile. Schimbarea nu va veni luna viitoare ci va veni peste ani de zile”, a afirmat el.
Judeţele cu cele mai multe cazuri de rujeolă
Potrivit informațiilor publicate de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), de la începutul anului și până la sfârșitul lunii trecute, au fost confirmate 1.855 de cazuri de rujeolă în România, afectând 30 de județe.
Pe parcursul anului, cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în:
- Mureș – 628
- Brașov – 339
- București – 213
- Cluj – 194
- Giurgiu – 147
În prezent, cele mai afectate județe sunt:
- Brașov
- București
- Giurgiu
- Ilfov
- Dâmbovița
Într-o comparație, anul trecut au fost identificate doar 17 cazuri de rujeolă la nivel național, conform Raportului anual care analizează evoluția bolilor transmisibile elaborat de CNSCBT.
