Arheologii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, coordonați de dr. Anca Timofan, au făcut una dintre cele mai importante descoperiri din ultimii ani. În zona bastionului Capistrano, din partea estică a Cetății Alba Carolina, echipa a identificat ruinele porții medievale Sfântul Gheorghe, poarta prin care Mihai Viteazul a intrat triumfal în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599, relatează alba24.ro.
Sub nivelul acestei porți medievale, cercetătorii au scos la iveală și poarta principală a castrului roman al Legiunii a XIII-a Gemina, Porta Praetoria, construită în secolele II–III d.Hr. Descoperirea confirmă o continuitate strategică de peste două milenii în același punct-cheie al fortificațiilor din Alba Iulia.
Straturi de istorie suprapuse
Săpăturile efectuate în cele trei secțiuni ale bastionului au scos la iveală structuri din mai multe epoci. Arheologii au identificat construcții aparținând perioadei romane, medievale timpurii, Principatului Transilvaniei și epocii habsburgice.
„În partea inferioară a bastionului am descoperit un segment din zidul estic al palestrei castrului roman, un edificiu patrulater cu o curte interioară înconjurată de colonade monumentale, unde se antrenau soldații legiunii. Zidul roman a fost ulterior suprapus de curtina estică a cetății medievale”, a explicat dr. Anca Timofan.
La o adâncime de aproximativ patru metri, echipa a identificat și turnul de nord al porții romane, ridicat din blocuri masive de calcar fasonate, legate cu mortar, în tehnica „opus quadratum“.
Poarta Sfântul Gheorghe și legătura cu Mihai Viteazul
Poarta Sfântul Gheorghe a fost ridicată peste ruinele porții romane și a jucat un rol simbolic în istoria României. Prin această poartă, Mihai Viteazul a intrat în Cetatea Bălgradului, după victoria de la Șelimbăr, moment reprezentat ulterior în picturi semnate de artiști precum Constantin Lecca, Sava Henția sau Stoica Dumitrescu.
„Această descoperire confirmă ipoteza că poarta medievală a fost construită direct peste poarta romană, folosind parțial structurile acesteia. Este un loc încărcat de semnificație istorică și simbolică”, a spus arheologa Anca-Daniela Matiș, membră a echipei.
Relatări ale unor călători străini din secolul al XVII-lea amintesc că pe fațada porții se afla un relief roman reprezentând lupoaica alăptându-i pe Romulus și Remus, o dovadă a originii antice a monumentului.
Urmele transformărilor austriece
Cercetările au mai arătat că zidurile medievale au fost demolate sistematic de autoritățile habsburgice începând cu 1715, pentru a permite ridicarea Cetății Alba Carolina, una dintre cele mai impunătoare fortificații bastionare din Europa Centrală. Stratigrafia identificată confirmă aceste intervenții masive, care au modificat complet aspectul zonei de est.
Echipa care a realizat cercetările
Descoperirile au fost realizate de o echipă complexă formată din arheologi, topografi și restauratori. Coordonatorul științific al proiectului este dr. Anca Timofan, alături de dr. Anca-Daniela Matiș, Teodor Muntean, Cosmin Vesa, dr. Dan Anghel, dr. Sidonia Olea și mai mulți specialiști în conservare și restaurare. Cercetătorii au beneficiat și de sprijinul dr. Florin Bogdan, care a pus la dispoziție hărți istorice scanate din Arhivele de Stat ale Austriei.
Potrivit echipei de la Muzeul Național al Unirii, investigațiile vor continua pentru a documenta complet structurile descoperite și pentru a propune o soluție de conservare și valorificare a acestui sit excepțional.
