- Advertisement -
Anaya Petroi și Mihai Vlad-Țăndărică, membri ai echipei de robotică EngiNeerds de la Colegiul Naţional „Radu Greceanu“din Slatina, au fost prezenţi la emisiunea „Reporter 24“ de seara trecută, după participarea la un campionat internațional organizat la Chicago, în SUA.
Tinerii nu s-au întors acasă doar cu trofee, ci și cu o experiență care le-a marcat parcursul educațional. Competiția națională din România a devenit un etalon extrem de dur la nivel global. Nivelul de pregătire a uimit chiar și concurenții.
Anaya și colegul ei, Mihai Vlad-Țăndărică, fac parte din clubul de robotică de la Colegiul Național „Radu Greceanu” din Slatina. Numele echipei provine dintr-o combinație de cuvinte în limba engleză. Alături de o delegație formată din 23 de persoane, tinerii au călătorit în Statele Unite pentru a concura la turneul din Chicago.
Construcția și programarea roboților pentru competiție
Regulile se schimbă în fiecare an. În luna septembrie, echipele primesc tema sezonului, care stabilește exact misiunile robotului. În acel an, mașinile autonome trebuiau să adune bile colorate numite artefacte și să le lanseze spre ținte amplasate pe teren. Punctajul depindea de volum, de poziția de parcare și de ordinea lansării. Mihai a explicat că un sistem complex de sortare a fost testat și abandonat.
„Am testat un sistem de sortare la începutul sezonului și s-a dovedit a fi ineficient – senzorul encoder care urmărea poziția bilei tot eșua în a reveni la poziția de start. Așa că l-am anulat și am schimbat strategia: pur și simplu aruncăm cât mai multe bile posibile”, a declarat Mihai Vlad-Țăndărică.
Meciurile durează două minute și jumătate. Primele 30 de secunde se desfășoară complet autonom, baza fiind codul scris în prealabil, camerele video și senzorii de navigație. Restul timpului este controlat manual de pe marginea terenului de către operatori.
Programul autonom necesită până la două luni de muncă intensă. Evenimentul din Chicago a adus o dificultate suplimentară prin alianțe formate din câte trei roboți, ceea ce a însemnat șase dispozitive simultan pe teren. Numărul țintelor s-a dublat, iar complexitatea a crescut considerabil.
Aventura transportului transatlantic și provocările de la fața locului
Transportul unui robot de competiție peste Oceanul Atlantic reprezintă o misiune inginerească dificilă. Echipamentul călătorește într-o ladă metalică specială, protejat de spumă expandată pentru a preveni orice deteriorare. Bagajul de dimensiuni mari implică taxe considerabile. Vibrațiile din timpul zborului au slăbit suficiente șuruburi încât robotul a necesitat reparații urgente la sosire. Membrii tehnici ai echipei au petrecut o noapte întreagă la New York pentru a strânge componentele și a remedia defecțiunile.
Deplasarea a fost complicată de o tornadă care a blocat plecările din New York. Delegația a căutat un hotel de urgență și a trecut prin Philadelphia pentru a ajunge la Chicago cu o zi întârziere.
„A fost foarte dificil să ajungem acolo și să mai și performăm bine”, a menționat Mihai Vlad-Țăndărică.
Odată ajunși, verificările tehnice au fost riguroase. Orice modificare ulterioară pe parcursul turneului a impus o nouă inspecție oficială din partea arbitrilor.
Secretul succesului obținut de echipele românești
Trei formații din România au concurat la Chicago și toate au urcat pe podium. Acest rezultat reflectă evoluția constantă a competiției interne. România deține în prezent 8 locuri la campionatul mondial.
Clubul de la Colegiul Național „Radu Greceanu” funcționează după reguli bine stabilite. Elevii noi încep ca voluntari, trec prin ateliere de mecanică, programare și design tridimensional, iar apoi devin membri cu drepturi depline în urma implicării dovedite.
Anaya s-a alăturat echipei în luna octombrie, după ce a văzut entuziasmul colegilor săi în laboratoare.
„Există loc pentru oricine în echipă, iar cu suficientă dorință poți învăța orice”, a precizat ea.
Mihai a început prin a construi roboți din piese Lego în școala gimnazială. Acum se ocupă de modelarea și printarea tridimensională pentru întreaga echipă. Pregătirea este asigurată de profesori de informatică și matematică, alături de absolvenți care s-au întors ca mentori.
Legătura strânsă dintre materia de la școală și practica din atelier
Calculul traiectoriei unei bile presupune aplicarea unor noțiuni de viteză, arc parabolic și rotație. Aceste elemente influențează direct construcția fizică a lansatorului. Matematica și fizica au devenit materiile preferate de elevi. Cu toate acestea, manualele școlare au rămas în urmă față de cerințele actuale ale industriei. Un exemplu des citat îl reprezintă limbajul de programare învechit predat în continuare în școli.
„În manualul de informatică găsești lecții despre Pascal, pe care nu îl mai folosește nimeni, și instrucțiuni pentru operarea unor computere care sunt complet depășite”, a explicat Mihai Vlad-Țăndărică.
Pentru rezolvarea problemelor complexe, tinerii folosesc instrumente digitale moderne și platforme bazate pe inteligență artificială pe post de tutori răbdători. În loc să ceară răspunsuri gata fãcute, ei analizează raționamentul din spatele soluțiilor.
Planuri de viitor și abilități dobândite
Mihai dorește să urmeze cursurile Universității Politehnica din București, specializându-se în robotică industrială și automatizări pentru fabrici.
Anaya se orientează spre zona de relații internaționale și comunicare, luând în calcul diplomația sau alte domenii în care aptitudinile sociale dezvoltate în cadrul echipei își dovedesc utilitatea.
Dincolo de competențele tehnice, participarea la aceste concursuri le-a oferit încredere în sine și capacitatea de adaptare rapidă. Spiritul de colaborare promovează ajutorul reciproc între concurenți.
