Europa traversează una dintre cele mai dificile perioade economice din ultimele decenii. O combinație de factori, de la costurile ridicate ale energiei până la provocările demografice, amenință prosperitatea continentului, avertizează Beata Javorcik, economist-șef al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Într-o analiză recentă pentru Le Monde, aceasta explică de ce Europa pierde teren în fața unor puteri precum Statele Unite și China.
Criza energetică: O vulnerabilitate majoră
Diferența dintre costurile energiei în Europa și cele din Statele Unite a devenit punctul critic al economiei europene, scrie publicaţia NewsEdge.ro. Dacă în 2020 prețurile erau comparabile, invazia Rusiei în Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu au schimbat radical datele. „Astăzi, gazele naturale sunt de aproximativ cinci ori mai scumpe în Europa decât în Statele Unite”, declară Beata Javorcik. Această discrepanță sufocă industria europeană, în special sectoarele dependente de un consum intensiv de resurse. Deși energia regenerabilă a oferit o ușoară alinare, costurile rămân extrem de ridicate.
China: De la piață de desfacere la concurent acerb
Evoluția Chinei reprezintă o altă schimbare structurală. „China nu mai reprezintă doar o piață pentru exporturile europene”, subliniază oficialul BERD. Economia chineză produce acum bunuri care rivalizează direct cu cele europene, transformându-se dintr-un client important într-un competitor agresiv. În plus, Europa a pierdut avansul în cercetare și dezvoltare. Dacă acum două decenii Europa deținea o treime din investițiile globale în acest domeniu, astăzi companiile europene reprezintă doar o cincime din totalul celor mai mari 2.000 de investitori mondiali, fiind depășite semnificativ de SUA și China.
Securitatea ca motor de inovare
În acest peisaj sumbru, industria apărării este văzută ca o oportunitate neașteptată. Beata Javorcik argumentează că investițiile în acest sector pot genera inovație și pot sprijini economiile dependente de industria auto, precum Slovacia. Totuși, securitatea depășește sfera militară. „Apărarea nu se rezumă doar la armate și armament. Ea include și infrastructuri reziliente, securitate cibernetică, independență energetică și dezvoltarea surselor regenerabile”, explică Beata Javorcik.
„Europa de Est îmbătrânește înainte să se îmbogățească”
Una dintre cele mai acute probleme este declinul demografic. Țările din Europa de Est se află într-o situație critică: populația are o vârstă medie comparabilă cu cea din statele bogate, însă nivelul de trai este la doar o treime din media occidentală. Scăderea populației active pune o presiune imensă asupra sistemelor de pensii și sănătate. „Cu cât numărul persoanelor care muncesc scade mai repede decât populația totală, cu atât economia produce mai puțină valoare pentru fiecare locuitor”, subliniază economistul.
Deși inteligența artificială poate stimula productivitatea, aceasta nu va compensa total declinul demografic. Prelungirea vieții active pare inevitabilă, deși măsura rămâne extrem de nepopulară din punct de vedere politic. În paralel, îmbătrânirea clasei politice riscă să blocheze reformele necesare, prioritizând nevoile generațiilor vârstnice în detrimentul viitorului pe termen lung al continentului.
. Într-o analiză recentă pentru Le Monde, aceasta explică de ce Europa pierde teren în fața unor puteri precum Statele Unite și China.){kind=link}