Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache a depus, vineri, la Senat, un proiect de lege pentru modificarea legii referendumului, în contextul în care CCR a constatat că la referendumul organizat pe 26 mai electoratul nu a fost informat corect privind cele două întrebări.
De asemenea, la secţiunea legii referendumului privind problemele de interes naţional, este introdus un alineat care prevede că preşedintele României solicită CCR să verifice constituţionalitatea întrebărilor de la scrutin, înaintea consultării Parlamentului.
„Înainte de trimiterea spre consultare Parlamentului, Preşedintele României solicită Curţii Constituţionale să constate faptul că întrebările referendumului se încadrează în limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) coroborat cu art. 1 alin. (3) şi art. 16 din Constituţie”, potrivit actului normativ.
Articolul 152, alineatul (2) din Constituţie prevede: „De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora”.
Articolul 1, alineatul (3) din legea fundamentatală prevede: „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”.
Articolul 16 din Constituţie, care face referire la „Egalitatea în drepturi” prevede următoarele:
„(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale”.
Florin Iordache explică demersul său legislativ făcând referire la motivarea hotărârii CCR din 27 iunie, care a fost publicată vineri.
„Prezenta modificare se consideră impedios necesară având în vedere recentul punct de vedere prin care Curtea a statuat că o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârşit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român”, conform expunerii de motive a proiectului legislativ.
CCR arată în motivarea deciziei sale de validare a referendumului consultativ iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis că nu a existat o informare corectă privind detaliile de ordin juridic şi tehnic pe care le presupuneau cele două întrebări, nefiind respectate recomandările Comisiei de la Veneţia.
CCR a respins, joi, iniţiativele legislative ale PNL-USR şi PSD-ALDE de revizuire a Constituţiei. Magistraţii au decis acest lucru deoarece interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie, prevederi în iniţiativele legislative depuse, depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei. Curtea arată în comunicarea oficială de respingere a iniţiativelor legislative de revizuire a Constituţiei prin interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie, că prevederile încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană. CCR a mai transmis că doar Preşedintele României şi Parlamentul sunt instituţiile care pot aprecia oportunitatea măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală şi „nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni”.
Proiectul PSD-ALDE pentru revizuirea Legii fundamentale a fost semnat, în numele iniţiatorilor, de preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu şi preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.
La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi de preşedintele României, Klaus Iohannis, să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
