În mod uzual, oamenii știu că celulele din care este alcătuit corpul conțin ADN, adică material genetic în care sunt stocate informații despre cum arătăm și cum funcționăm. Unii își amintesc de la școală că ADN-ul este format din segmente care alcătuiesc gene, iar acestea sunt responsabile pentru producerea unor proteine specifice.
Epigenetica arată cum se dezvoltă din ADN diferite tipuri de celule. Aceasta se ocupă de exprimarea genelor, adică determină ce gene sunt activate sau dezactivate la un moment dat și cu ce intensitate. Importanța acestei discipline este în creștere.
„Cel mai frumos aspect al epigeneticii este faptul că, chiar și fără înțelegerea deplină a tuturor mecanismelor care controlează dezvoltarea bolilor, avem dovada faptului că un stil de viață sănătos reduce riscul dezvoltării acestora. Prin urmare nu trebuie să cunoaștem fiecare detaliu despre cum funcționează ceva ca să fim siguri că într-adevăr funcționează. Știm deja ce să facem astfel încât corpul nostru să fie pus în valoare prin cea mai frumoasă interpretare”, spune Tomasz K. Wojdacz, profesor la Universitatea Aarhus din Danemarca și la Universitatea Pomeraniană de Medicină din Szczecin și șeful Laboratorului Independent de Epigenetică Clinică al Universității Pomeraniene de Medicină din Szczecin.
Echipa sa dezvoltă un test care ar putea detecta cancerul într-un stadiu incipient al dezvoltării acestuia, dintr-o probă de sânge. Este o oportunitate reală, cu costuri reduse, de prevenție.
„Știm că la cancer modificările epigenetice apar în primele etape ale dezvoltării bolii. Detectarea timpurie a cancerului este esențială. Asta dă șansa unui tratament rapid înainte ca boala să se dezvolte, crescând astfel de patru ori șansele de supraviețuire în următorii cinci ani. Dacă putem găsi într-o probă de sânge un marker detectabil care indică schimbări, avem șansa să dezvoltăm un test revoluționar care ar putea modifica complet modul în care este gestionat cancerul. Este o oportunitate reală, cu costuri reduse, de prevenție”, adaugă acesta.
Sursa: Gazeta Wyborcza, Polonia, via Science+
