AcasăZiaristi.roHolocaustul din România în benzi desenate. Povești de viață ale evreilor și...

Holocaustul din România în benzi desenate. Povești de viață ale evreilor și romilor din Botoșani

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Știai că în primăvara anului 1943, 745 de evrei din Botoșani au plătit o „taxă pe zăpadă”? Sau că cei care voiau să își exercite meseria erau obligați să achite taxe uriașe pentru a primi aprobare?

România trebuie să învețe să-și asume istoria, cu bune și rele. Sunt momente remarcabile, precum curentul pașoptist, Unirea Principatelor, Marea Unire, ieșirea din comunism.

Dar sunt și perioade care nu ne fac deloc cinste. Dar care ne aparțin. Tot ce trebuie să facem azi este să înțelegem că ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 80 de ani nu mai trebuie să se repete niciodată. Și că nu ne mai reprezintă astăzi.

Holocaustul nu s-a întâmplat undeva departe, nu a fost comis doar de naziști. Holocaustul a avut loc aici, lângă noi, în comunitățile noastre, iar responsabile sunt autoritățile române. Dar nici românii simpli nu sunt străini de ororile care s-au întâmplat atunci. Unii au închis ochii, alții au tăcut de frică. Între timp, lângă ei, oameni nevinovați mureau. Singura lor „vină” era că sunt altfel: evrei și romi.

Holocaustul din Botoșani, în benzi desenate

Teroarea în Botoșani a început odată cu înființarea „Casei verzi” a legionarilor, înainte de septembrie 1940, când ei au venit la putere. Această casă a servit drept cartier general în care se luau decizii cu privire la acțiunile antisemite și în care erau torturați evreii care erau surprinși pe stradă încălcând regulile limitării circulației nocturne.

Citește și: Holocaustul din Ploiești, în benzi desenate realizate de elevi. Trecutul se vede în prezent

Uneori evreii primeau ordin să se prezinte în fașa autorităților după ora 6 seara, iar pe drum erau prinși și duși cu forța a ”casa verde” unde erau torturați cu cruzime.

Doar medicii evrei și în special medicii stomatologi au continuat să se ocupe de pacienți creștini, în ciuda interdicțiilor oficiale. Orășenii, chiar și țăranii din împrejurimi, nu au renunțat la îngrijirile lor, iar în timpul nopții medicii evrei trebuiau să meargă la bolnavi însoțiți de un polițist.

În lunile noiembrie – decembrie 1940 legionarii au jefuit bunuri evreiești; astfel într-o singură zi au fost furate toate materialele care erau în stoc în magazinel evreiești pentru textile. Cînd au fost publicate legile naționalizării (5 octombrie și 17 noiembrie 1940), legionarii au profitat de situație pentru a jefui toate bunurile evreiești care nu erau specificate în lege.

Munca obligatorie a fost pusă în aplicare, conform legii, în luna decembrie 1940, cu toate acestea evreii din Botoșani cu vârste între 15 și 70 de ani au fost obligați să efectueze munci grele, în oraș și în împrejurimile lui, chiar înainte de această dată. Au fost folosiți la muncă forțată la drumuri, căi ferate și baraje în județele Iași, Fălciu și Brăila. În perioada 1940-1943 elevii din liceele evreiești au fost obligați să măture zăpada și gheața de pe străzile orașului sub îndrumarea și supravegherea profesorilor lor.   

Regimul cel mai drastic l-au îndurat cei care se aflau la Edineț și Atachi, în Basarabia, muncind pentru armată și construind un pod peste Nistru. Unii dintre ei au fost prinsi de unități militare rusești aflate în ofensivă (1944) și luați prizonieri de război. S-au întors la casele lor abia după ani lungi de prizonierat.

Din raportul ”Centralei Evreilor” reiese că 8.000 de evrei botoșăneni au prestat muncă obligatorie. 4.000 dintre ei au fost trimiși în afara orașului: 1.500 în Basarabia, 120 la Huși, 90 la Măcin, 40 la Cernăuți, 30 la Tiraspol, 20 la Bălți, 30 la Iași și 2.000 au fost răspândiți în tot jdețul.

Citește și: Holocaustul din România, în benzi desenate. Expoziție și dezbatere, la Botoșani

Numărul celor nevoiași a sporit. În timp ce, în 1940, comunitatea acorda ajutoare la 2,450 de persoane asistate, numărul acestora a crescut, în 1941, la 6,246, iar în 1942, la 7,228. Funcționarii comunităților refugiate, în special rabini și hahami, au rămas în funcții. A fost înființat un tribunal rabbinic, condus de rabini din comunitățile refugiate, avându-l ca președinte pe R. Dov Burstein din Botoșani.

În octombrie 1940, când evreilor – elevi și profesori – le-a fost interzisă frecventarea școlilor de stat, comunitatea evreiască din B. a înființat pe lângă școlile care existau deja, două licee mixte.

???????????????????????????? ???????????? ????????????????????????. ???????????????????????????????????????????? ????̂???? Botoșani” este o expoziție de bandă desenată realizată în cadrul proiectului cultural-educațional „Visualising The Past Through Graphic Novels. Prompting Local Involvement For Holocaust Remembrance In Romania” finanțat de Uniunea Europeană prin programul Citizenship, Equality, Rights, Values (CERV-2022-CITIZENS-REM), implementat de Institutul ,,Elie Wiesel” în zece județe din România (Bihor, Botoșani, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Gorj, Maramureș, Prahova, Sibiu, Timișoara) cu sprijinul Fundației Freedom House România și a comunităților locale.

Detalii despre proiect: https://www.inshr-ew.ro/portfolio-item/visualising-the-past-through-graphic-novels-holocaust-remembrance-in-romania-imagini-din-trecut

Recomandare VIDEO | Emisiunea Reporter 24, invitat - Fănel Bădici, preşedinte USR Olt

spot_img

Mai multe ştiri

SCIENCE+

Producţii VIDEO

Ionuţ Jifcu
Ionuţ Jifcu
Ionuț Jifcu este un jurnalist cu o experiență solidă în presa locală și regională, cunoscut pentru abordarea directă și echilibrată a subiectelor care marchează viața comunității din județul Olt. În prezent, este realizatorul emisiunii „Reporter 24” și al podcastului care îi poartă numele, platforme unde aduce în fața publicului lideri de opinie, decidenți politici și oameni cu povești remarcabile. De-a lungul carierei, s-a specializat în jurnalism politic și administrativ, monitorizând cu strictețe modul în care sunt gestionați banii publici și deciziile care influențează direct traiul cetățenilor. Analizele sale sunt apreciate pentru claritate și pentru capacitatea de a traduce contextul politic complex în informații ușor de înțeles pentru cititor. Prin materialele sale, Ionuț Jifcu își propune să ofere o voce cetățenilor și să mențină un dialog constant între autorități și comunitate, militând pentru transparență și responsabilitate în administrația publică.

Cele mai noi ştiri

- Partener -spot_img
- Ştirea ta -spot_img
- Publicitate -spot_img
- Publicitate -spot_img
25,220FaniÎmi place
6,503CititoriConectați-vă
5,245CititoriConectați-vă
1,200CititoriConectați-vă
1,860AbonațiAbonați-vă
De Citit
Alte Știri