Ion, consilierul robot al prim-ministrului Nicolae Ciucă, a fost prezentat, luni, în faţa elevilor de la Liceul „Aurel Vlaicu” din București. Acesta ar fi trebuit să interacţioneze cu elevii, însă prestaţia sa a lăsat de dorit.
Iniţial Ion s-a prezentat copiilor, însă după ce aceştia au început să îi adreseze întrebări robotul, despre care guvernul susține că s-ar baza pe inteligenţă artificială, s-a blocat.
Coordonator echipă: „Nu! Eu cred că.”
Elev: „Eu cred că statul român…”
Coordonator echipă: „A înţeles doar statul român. Haide să îi dăm o resetare.”
Intervenţii în situaţiile stânjenitoare
Pentru a-l mai salva pe consilierul robot din unele situaţii stânjenitoare, reprezentantul companiei care l-a creat a venit de fiecare dată cu explicaţii. „Ion în momentul de faţă funcţionează ca un consilier. Este o confuzie generală că Ion ar trebui să aibă un comportament similar ChatGPT. ChatGPT răspunde la întrebări. Rolul lui Ion este să colecteze informaţii de la poporul român. Cum face chestia asta? Noi am dezvoltat acest AI care în baza răspunsurilor pe care le dai, formulează din în ce mai multe întrebări”, a spus acesta.
Întâlnirea elevilor cu robotul a durat câteva zeci de minute şi a fost moderat de ministrul Inovării, Cercetării şi Digitalizării, Sebastian Burduja. La finalul acesteia consilierul Ion nu a mai dorit să îşi ia la revedere de la reprezentantul companiei care l-a creat. În timp ce acesta tot încerca să îşi ia rămas bun, pe ecran, Ion afişa „Bună ziua!”. Concluzia a fost una singură: „La revedere Ion! La revedere Ion! Cred că… Resetare Ion!”.
Robotul a fost prezentat pentru prima dată în public pe 1 martie, atunci când a avut o discuţie cu premierul Nicolae Ciucă chiar în şedinţa de Guvern. Ulterior Nicu Sebe, coordonatorul echipei Ion, a recunoscut că acel dialog a fost regizat.
În prima săptămână de la lansare, Consilierul guvernamental virtual ION ar fi primit aproximativ o jumătate de milion de mesaje şi tag-uri în social media de la români, principalele subiecte de discuţie fiind educaţia, îmbunătăţirea sistemului public de sănătate şi a condiţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi sau pentru persoanele vârstnice, salariile şi pensiile mici, precum şi nevoia de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă în oraşele mari din ţară, potrivit g4media.ro.
