Mecanismul gândit de Guvernul României pentru ajutorarea refugiaţilor, „o poartă largă pentru abuzuri și fraude”

Guvernul a decontat în ultimele nouă luni aproape o jumătate de miliard de lei (peste 96 de milioane de euro) pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni rămași în România. Banii provin din fonduri europene. Din păcate, mecanismul încropit la Palatul Victoria în primele zile ale războiului declanșat de Rusia a fost deturnat ulterior de cetățeni români.

Spre deosebire de alte state, România a decis să nu ajute direct financiar refugiații, ci să deconteze banii cheltuiți de către persoane fizice sau juridice care susțin pe propria răspundere că îi ajută, urmând ca ulterior sumele să fie acoperite din fonduri primite de la Uniunea Europeană.

CITEŞTE ŞI: VIDEO | Au stat la coadă să ia bani de la primărie pentru că au cazat refugiaţi din Ucraina

Astfel, în cadrul programului de stat, persoanele care găzduiesc cetățeni sosiți din zona de război din Ucraina primesc plăți lunare în numerar pentru:

• locuință – 50 de lei de persoană pe zi
• mese – 20 de lei de persoană pe zi

Atenție: banii nu ajung la ucraineni, ci la cetățeni români. Care comit și fraudele, căci până la minciuni sfruntate, acoperite de complicități locale și nepăsare instituțională, nu a fost decât un mic pas. Și a fost făcut, cum era ușor de anticipat.

CITEŞTE ŞI: Nimeni nu verifică modul în care se cheltuiesc banii pentru găzduirea refugiaților ucraineni în România. Decont de peste un milion de euro, plătit în judeţele din Oltenia

Abuzurile au explodat, fiind relatate în presa locală din Suceava, Constanța sau Maramureș, dar și în județele din Oltenia. Un sucevean, de exemplu, a încasat 30.380 de lei după ce a susținut că a cazat 434 de refugiați într-o lună, într-o locuință de doar 67 de metri pătrați.
Exploatarea pe scară largă a suferinței unor semeni, majoritatea femei și copii alungați din casele lor de invadatorii ruși, a fost posibilă din cauza unui cuvânt scris la Palatul Victoria în textul legal pe baza căruia funcționează acest mecanism – „pot”, în loc de „trebuie”.

Articolul complet pe PRESShub