În timp ce investiții esențiale sunt ratate una după alta, conducerea Primăriei Slatina continuă să încaseze sporuri generoase pentru activități în proiecte europene care, în realitate, au fost pierdute sau reziliate.
Potrivit Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Primăria Slatina a pierdut proiecte europene în valoare de aproximativ 43 de milioane de euro. Aceste fonduri erau destinate reabilitării unităților de învățământ și modernizării infrastructurii urbane, însă investițiile au fost ratate după ce proiectele au fost fie respinse, fie reziliate.
În ciuda acestui dezastru administrativ, șefii instituției beneficiază în continuare de sporuri consistente acordate în baza Legii nr. 153/2017. Această situație ridică serioase semne de întrebare privind responsabilitatea celor care conduc destinele orașului.
Lista sporurilor de lux din Primăria Slatina
Performanța slabă în atragerea fondurilor internaționale nu a afectat deloc veniturile celor din vârful administrației. Primarul Mario De Mezzo are un salariu de bază de 21.735 de lei, la care se adaugă lunar suma de 8.694 de lei pentru „activitatea în proiecte și control financiar preventiv”.
Nici viceprimarii nu sunt mai prejos. Ioan-Valentin Mihalache și Mădălina Văle încasează fiecare câte un salariu de bază de 19.320 de lei, plus câte 7.728 de lei drept sporuri pentru aceleași proiecte problematice. Administratorul public, Diana Crețu, ajunge la un venit lunar de 26.572 de lei, dintre care 7.592 de lei reprezintă sporuri pentru proiecte europene.
Chiar și șefa de cabinet a primarului, Margareta Pîrvulescu, beneficiază de un salariu de 8.984 de lei la care se adaugă un spor de 4.942 de lei.
Dezastrul fondurilor europene pierdute la Slatina
Administrația condusă de Mario De Mezzo a marcat un eșec de proporții istorice în atragerea finanțărilor nerambursabile, pierzând peste 216 milioane de lei (43 de milioane de euro).
Conform datelor oficiale furnizate de ADR Sud-Vest Oltenia, Slatina a ratat proiecte vitale care nu se aflau în competiție cu alte orașe, fiind fonduri rezervate special municipiului prin axa de Sprijin pentru Dezvoltare Urbană Integrată. Practic, actuala conducere trebuia doar să depună corect documentațiile moștenite de la fosta administrație, însă incompetența tehnică a dus la respingerea sau rezilierea acestora.
Printre cele mai dureroase pierderi se numără proiectul pentru Pădurea Strehareți, a cărui finanțare de aproape 20 de milioane de lei a fost reziliată, și investiția uriașă de 60 de milioane de lei pentru zona cu emisii scăzute din centrul orașului. Nici bazele sportive, nici spațiile verzi nu au scăpat, proiectele pentru reabilitarea bazelor de pe Bulevardul Brâncoveanu și strada Văilor fiind respinse.
Lista neagră a eșecului administrativ continuă cu:
Modernizarea Gării și nodul intermodal (15 milioane lei);
Pietonizarea centrului istoric (38,5 milioane lei);
Reabilitarea Casei de Cultură a Sindicatelor și Grădina de vară (22 milioane lei cumulat);
Protejarea ecosistemului natural prin noi zone verzi (22,6 milioane lei).
Aceste investiții, care ar fi putut moderniza radical infrastructura culturală, sportivă și de transport a Slatinei, au fost „șterse cu buretele” din cauza incapacității administrative de a parcurge etapele birocratice, lăsând orașul fără surse externe de dezvoltare pentru anii următori.
