O tânără în vârstă de 26 de ani, născută la Slatina, îşi caută mama naturală despre care crede că era din oraşul Potcoava.
Tânăra a fost adoptată, în anul 2000, în Statele Unite ale Americii, iar acum mărturiseşte pe grupul de Facebook „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României” că este pregătită să-şi cunoască mama naturală.
Ea face apel la cei care ar putea să-i vină în ajutor pentru a o reîntâlni pe cea care i-a dat viaţă.
„Salutări din SUA!
Numele meu înainte de adopție a fost MIHAI VALENTINA. M-am născut pe 5 aprilie 1997 în SLATINA, Jud. OLT. Tatăl meu m-a învățat valoarea vieții și cum să tratez oamenii cu dragoste, compasiune și iertare așadar astăzi sunt pregătită sufletește să o caut pe mama mea biologică, femeia care mi-a dat viață. Se numea MIHAI GABRIELA și cred ca era din POTCOAVA, Jud. OLT. Probabil până în 2000, când am fost adoptată, am crescut alături de ea dar nu sunt sigură de această informație.
Întotdeauna mi-am dorit să-mi cunosc povestea și, crescând, am avut întotdeauna acest sentiment gol de a nu știu cine sunt înainte de a fi adoptată. De aceea vă rog să DISTRIBUIȚI această postare. Vă mulțumesc!”, este postarea tinerei născute în judeţul Olt.
Adopţiile internaţionale, în urmă cu peste 20 de ani
În urmă cu peste 20 de ani, adopțiile copiilor români în SUA şi alte ţări au fost subiectul unor dezbateri intense. Această perioadă a fost marcată de o creștere semnificativă a numărului de copii români adopțați de familii americane.
În timp ce unii au considerat aceste adopții ca o soluție benefică pentru copiii orfani sau abandonați din România, alții au criticat procesul de adopție ca fiind unul prea ușor, care i-ar fi pus în pericol pe micuţi.
În 2001, guvernul român a început să impună restricții în procesul de adopție, limitând numărul de adopții permise și cerând ca toate adopțiile să treacă printr-un proces riguros de evaluare. În același timp, guvernul SUA a încurajat familiile americane să adopte copii români, oferindu-le subvenții financiare și facilitând procesul de adopție.
Cu toate acestea, în anii următori, s-au ridicat probleme cu privire la modul în care adopțiile au fost realizate. Au existat rapoarte despre cazuri de copii adopțați care au fost separați de frații și surorile lor, precum și despre familiile americane care nu au respectat promisiunea de a păstra legătura copiilor cu țara și cultura lor de origine.
În 2005, guvernul român a suspendat temporar toate adopțiile către SUA, cerând o investigație a procesului de adopție. În final, în 2007, guvernele celor două țări au semnat un acord prin care s-a stabilit că adopțiile pot continua, cu condiția ca toate adopțiile să fie supuse unei evaluări riguroase și să fie asigurat un mediu adecvat pentru dezvoltarea culturală și lingvistică a copiilor adopțați.
