Legea prin care sunt pedepsite persoanele ce distribuie, în scop de răzbunare, fotografii în ipostaze indecente, a fost publicată joi în Monitorul Oficial.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea pentru modificarea şi completarea art. 226 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. Potrivit actului normativ, difuzarea de imagini intime ale unei persoane, fără acordul acesteia, va constitui infracțiune. Aceasta se va putea pedepsi cu închisoare de până la trei ani. Astfel, România se alătură țărilor care au incriminat revenge porn, printre care Franța, Germania, Marea Britanie, SUA, Australia și Japonia.
Potrivit actului normativ recent adoptat, așa numitul „revenge porn” va fi pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
“Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă atingere imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Prin imagine intimă se înțelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubiană sau, în cazul femeilor, și sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual”, prevede Legea nr. 171 din 14 iunie 2023 pentru modificarea și completarea art. 226 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.
Nu se consideră „revenge porn” fapta săvârşită:
a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
b) dacă persoana vătămată a acţionat explicit cu intenţia de a fi văzută ori auzită de făptuitor;
c)dacă făptuitorul surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni;
d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate”.
Legea a fost inițiată în urma discuțiilor cu ONG-uri care apără drepturile femeilor. La discuţii au participat şi reprezentanți ai Poliției, DIICOT și ai Institutului de Criminologie.
Proiectul de modificare a Codului penal a fost depus de USR în 2019. A fost adoptat abia în mai 2023 de Camera Deputaților.
