Petre Costea, președintele Alianței Renașterea Națională (ARN), spune că România s-a lăsat „transformată într-un experiment climatic” al Uniunii Europene, prin intermediul PNRR.
El spune că e din ce în ce mai clar că în schimbul banilor din PNRR, „va trebui să întoarcem România cu susul în jos”.
Costea s-a referit la celebrul proiect de lege, PLX-145, care a suscitat atâtea proteste în societate, dar și legea „mobilității urbane durabile”, mai cunoscută drept „legea orașelor de 15 minute”.
„Experimentul climatic UE în România se instituționalizează prin programul PNRR care întoarce România pe dos. Bruxellesul ne împrumută bani și tot Bruxellesul ne dictează ce legi să adoptăm la noi acasă.
La tot mai mulți dintre noi ni se deschid ochii și pricepem (ori suspectăm) că PNRR este o pacoste pe capul României. Dl Iohannis a semnat împrumuturile în 2021 în grabă. UE ne-a dat 15 miliarde de euro împrumut și 15 miliarde în programe și proiecte gratuite. În schimbul acestor bani, însă, va trebui să întoarcem România cu susul în jos.
Ceea ce nu știam noi atunci a fost că ni s-a impus și ce să facem cu banii. Cum să-i folosim și pe ce. Dar, pentru a cheltui banii a fost nevoie sa adoptăm legislații interne pe diverse paliere. Legea Barnevernetului în România este un rezultat direct al diktatului bruxellian, iar legea reurbanizării României este un alt exemplu.
Formațiunea politică anti-română binecunoscută, PNL-PSD-UDMR-USR deja a adoptat o lege care pune sub autoritatea completă a statului modul în care cetățenii se vor putea deplasa în viitor, cu ce mijloace, și, incredibil, dimensiunile spațiului de locuit și densitatea populației la hectar.
Unele dintre aceste modificări trebuie făcute până în 2025 și toate până în 2030. Anul 2030 e anul cheie pentru Europa pentru a se asigura că atinge obiectivele inițiale pentru a preveni schimbările climatice.
De fapt, România s-a lăsat transformată de UE într-un laborator verde al ecologiștilor și progresiștilor neo-marxiști occidentali. Ideea de a reconfigura zonele urbane ale Europei pentru prevenirea „catastrofei climatice” a existat de ceva vreme, dar, ca de obicei, ni se părea prea fantezistă ca vreodată să devină realitate. Scenarii simulate în Germania cu nu mulți ani în urmă își imaginau o Germanie fără mașini private. O Germanie unde toată lumea folosește transportul în comun ori bicicletele.
Asta se urmărește acum în România”, a spus el.
