Încă de la începutul invaziei din Ucraina, dirijată de către Vladimir Putin, românii care au condamnat acțiunile violente ale Rusiei și care, totodată, au vorbit și despre necesitatea apărării intereselor României, au fost etichetați drept „putiniști” și „pro-ruși” de diverști politicieni și editorialiști. Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional, un proiect al Academiei Române, avertizează că aceste abordări sunt incorecte și periculoase.
În articolul „De ce greșește România când tace despre ajutorul acordat Ucrainei? Și de ce Kievului îi convine această situație?”, publicat pe LARICS, se vorbește despre două cazuri concrete. Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, este pus în oglindă cu premierul Poloniei, Mateusz Morawicki.
Bogdan Aurescu, pus în oglindă cu Mateusz Morawiecki. Două guverne pro-Ucraina, dar care sunt percepute diferit
Pe de o parte, reprezentantul unui stat care sprijină Ucraina, dar total lipsit de transparență și incapabil să sprijine cetățenii propriei țări prin acțiuni sau măcar declarații. De cealaltă parte, un lider politic al unei țări care este probabil cel mai devotat aliat al Ucrainei, foarte transparent când vine vorba despre sprijinul acordat regimului Volodimir Zelenski și care, totodată, este foarte vocal când vine vorba despre interesele propriilor cetățeni.
Citești și ajuți! Cumpără cartea: Istoria Românilor, de Petre P. Panaitescu, vei contribui la susținerea libertății ideilor și implicit, a siteului R3media
Așadar, un diplomat șters, crispat, devotat cauzei ucrainene, dar acuzat de „putinism” în presa din Marea Britanie, versus un diplomat dezinhibat și ferm, agreabil în politica mare.
Cum a ajuns Guvernul României să fie etichetat „pro-Putin”, deși sprijină puternic Ucraina și este foarte rezervat când vine vorba despre interesele propriei țări
Exemplul oferit în cazul lui Bogdan Aurescu se referă la interviul acordat pentru BBC, în care șeful de la MAE a refuzat să spună de ce România secretizează ajutoarele oferite Ucrainei. A repetat de câteva ori „nu comentez”. În cazul liderului de la Varșovia, Morawiecki a transmis clar pe Twitter:
„Să susținem Ucraina, dar să o facem înțelept și mai presus de toate, să punem pe primul loc interesele țării noastre și a fermierilor polonezi!”, a scris polonezul în mesajul în care a atașat steagurile țărilor est-europene, printre care și pe cel al României. Referința este la scrisoarea comună a celor cinci țări adresată CE pe tema ajutorului pentru fermierii din Est.
Matei Blănaru, politolog în cadrul LARICS, concluzionează:
„Inutil să mai arătăm că, dacă spunea cineva din România aceasta, era catalogat imediat în întreg spațiul public drept ‘pro-rus’, ‚naționalist egoist’ și ‚anti-ucrainean’. Dar această isterie trebuie să înceteze”.
De asemenea, autorul amintește că România a ajuns să fie etichetată sau suspectată de „putinism” deși politicienii de la București nu au scos prea multe sunete în privința scandalului Bâstroe și nici despre acțiunile regimului de la Kiev împotriva limbii române, respectiv despre nerecunoașterea românilor cu statut de minoritate indigenă.
