România, sub asediul epidemiei de rujeolă. Ce se întâmplă şi cum s-a ajuns aici

• România este sub epidemie de rujeolă, declarată din cauza acumulării a aproximativ 2.000 de cazuri în 29 de județe. Motivul principal este o acoperire vaccinală redusă, cu doar 78% pentru prima doză și 62% pentru cea de-a doua.

• Ministrul Sănătăţii a anunțat modificări în campania de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică (9-11 luni). El a subliniat importanța informării populației și a demarat campanii de recuperare pentru nevaccinați, atribuind scăderea acoperirii vaccinale unei pierderi de încredere, accentuate de curentul antivaccinist.

• Cu privire la situația actuală, Alexandru Rafila a subliniat că rujeola poate avea o rată de mortalitate între 1 și 3 la mie, iar reducerea acoperirii vaccinale este o problemă care persistă de mai mulți ani.

• Între timp, un bebeluș de 7 luni din Brașov, infectat cu rujeolă, a decedat.

• Specialiștii atrag atenția că România a rămas în urmă la capitolul vaccinării, iar curentul antivaccinist din perioada COVID afectează încă capacitatea de a realiza campanii eficiente.

• La nivel global, UNICEF avertizează că Europa și Asia Centrală au înregistrat o creștere de peste 3.000% a cazurilor de rujeolă în 2023 față de anul anterior, datorată regresului acoperirii vaccinale și lipsei de încredere generate de pandemia COVID-19. UNICEF îndeamnă țările să intensifice eforturile de vaccinare și să abordeze factorii care contribuie la scăderea acoperirii vaccinale.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a explicat care au fost motivele pentru declararea epidemiei de rujeolă, arătând că astfel se face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9 – 11 luni. El a precizat că înmulţirea cazurilor de rujeolă poate pune probleme legate de sănătatea publică.  De celaltă parte, specialiştii spun că România a rămas în urmă în ceea ce priveşte vaccinarea, iar curentul antivaccinist din perioada COVID se simte şi astăzi.

“Motivele au fost generate de acumularea unui număr de aproape 2.000 de cazuri, care evoluează în 29 de judeţe din România. Este o situaţie cu care de-a lungul timpului ne-am mai întâlnit şi această declarare a epidemiei face posibilă  accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9-11 luni, a copiilor. În mod evident,  transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi,  acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua. Iar acest lucru, cazurile de rujeolă care se înmulţesc, ne pune sigur probleme legate de sănătatea publică”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

El a adăugat că rujeola este o boală care produce o mortalitate între 1 şi 3 la mie.

“Rujeola, într-adevăr, este o boală a copilăriei, dar ea produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie. Nu putem să nu luăm o măsură de sănătate publică şi să informăm populaţia, să încurajăm părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinare, mai ales cei care nu au făcut-o, care sunt eligibili pentru vaccinare, fie că discutăm despre copii cu vârsta de un an, fie că discutăm de copii cu vârstă şcolară, completarea schemei de vaccinare este normală şi protejează copilul împotriva aceste îmbolnăviri”, a explicat Alexandru Rafila.

El a precizat că această scădere a acoperirii vaccinale durează de mai mulţi ani.

“Această scădere a acoperirii vaccinale este o situaţie care durează de foarte mulţi ani. A fost o scădere progresivă a interesului pentru vaccinare. Nu vreau acum să facem o analiză, dar în mod evident, ceea ce s-a întâmplat în 2008-2009 cu vaccinarea HPV, ulterior ceea ce s-a întâmplat în pandemie, a afectat încrederea oamenilor în vaccinare. Gândiţi-vă că au fost foarte multe campanii negative împotriva vaccinării, una este vaccinarea împotriva infecţiei cu noul coronavirus, dar impactul, vedeţi, este negativ în ceea ce priveşte aderenţa la vaccinare. Noi avem această responsabilitate să informăm populaţia şi să demarăm campanii de recuperare a celor nevaccinaţi sau să introducem această doză suplimentară.  Este o măsură de sănătate publică care este introdusă de fiecare dată, nu numai în România, când apare o astfel de situaţii”, a mai transmis ministrul Sănătăţii.

Întrebat cum va convinge familiile să îşi vaccineze copiii, Alexandru Rafila a răspuns: “Noi facem o campanie de informare, va fi o campanie prin mass-media categoric, dar şi prin intermediul direcţiilor de sănătate publică şi a medicilor de familie, care vor chema toţi aceşti părinţi cu copii la vaccinare. Sigur că nu putem să avem un succes de sută la sută, dar faptul că facem acest lucru, este pe de o parte important şi, în plus, vă spuneam se administrează o doză mai devreme, o altă doză mai devreme, la copiii cu vârsta cuprinsă, între 9 şi 11 luni”.

Rafila a fost întrebat ce îi va spune unui părinte care nu şi-a vaccinat copilul.

“I-aş spune că la fel cum eu am avut şi cum au colegii mei care lucrează Ministerul Sănătăţii, colegii mei medici îşi protejează copiii împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare, cred că este datoria tuturor să nu supună copilul la riscuri care nu sunt în mod evident necesare, pentru că aceste riscuri, pot să-i pună viaţa în pericol şi am cazuri, există cazuri concrete. Lumea trebuie să ştie că rujeola este o boală care câteodată omoară la distanţă.  Există o afecţiune se numeşte panencefalita  subacută, care apare la câţiva ani după boală, ca şi complicaţie a bolii şi este mortală. Lucru asta trebuie evitat de toată lumea”, a declarat Rafila.

El a mai fost întrebat de ce a fost luată acum decizia de declanşare a epidemiei de rujeolă şi de ce a mai aşteptat.

“Pentru că este o analiză făcută de specialiştii de la Institutul Naţional de Sănătate Publică, de Centrul Naţional de Supravegire şi Control al Bolilor Transmisibile şi este opinia profesională a dânşilor. Eu prefer să ascult de opinile profesionale a celor care se ocupă cu acest lucru, nu cu opinile altor persoane care n-au nicio legătură cu o subiectul”, a declarat Alexandru Rafila.

Curentul antivaccinist din perioada COVID a afectat şi alte boli

Medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balş, a declarat miercuri că ceea ce se întâmplă cu această epidemie de rujeolă se poate întâmpla şi cu gripa, dacă vaccinarea nu e corespunzătoare şi exemplele ar putea să continue şi cu alte boli infecţioase, din păcate, el arătând că acoperire vaccinală corespunzătoare la nivelul populaţiei ne scapă de aceste lucruri.

Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Matei Balş a declarat în emisiunea Proiect de ţară: România, de la Prima News, că ”România cu multă vreme în urmă, pentru că istoria legată de vaccinare este lungă, a stat foarte bine la acest capitol al vaccinării, numai că lucrurile s-au pierdut în timp şi ce a fost în pandemie a fost momentul în care am avut intensitatea cea mai mare pentru antivaccinişti”.

”Indiferent despre ce vaccin discutăm, este aceeaşi problemă, chiar dacă e un vaccin studiat, despre care ştim absolut tot sau foarte multe lucruri, se întâmplă la fel. E o consecinţă directă, ce se întâmplă cu această epidemie de  rujeolă se poate întâmpla şi cu gripa, dacă vaccinarea nu e corespunzătoare şi exemplele ar putea să continue şi cu alte boli infecţioase, din păcate”, a spus medicul în contextul epidemiei de rujeolă anunţată de Ministerul Sănătăţii.

Medicul a precizat că o acoperire vaccinală corespunzătoare la nivelul populaţiei ne scapă de aceste lucruri, şi important este ce putem face.

”E clar că nu discută nimeni despre obligativitate în momentul ăsta, e vorba de o conştientizare şi toate aceste campanii care au legătură cu medicii de familie, cu modalitatea prin care populaţia poate fi convinsă cu argumente ştiinţifice, corecte, logice, toate aceste campanii sunt binevenite, problema e că nu rezolvă pe moment, nu înseamnă că de azi pe mâine voi avea un effect direct. Pot să am o îmbunătăţire dar pe mine mă interesează ce fac cu sezonul rece, cu sezonul de gripă”, a subliniat Adrian Marinescu.

El a menţionat că, ”dacă ne referim la orice vaccin şi găsim ceva şi ne împotrivim, cu argumente care nu au nicio bază reală, vom ajunge în acelaşi punct, în momentul în care din păcate populaţia, că ea are de suferit, va ajunge să nu fie vaccinată şi va face boli infecţioase care le va pune viaţa în pericol”.

”Din păcate, şi la rujeolă dacă vorbim, înseamnă internare, indiferent de vârstă, copii, sunt adulţi, tineri, cei care au complicaţii, discutăm inclusiv de cazurile severe, din păcate şi chiar de pierderea vieţilor omeneşti şi lucrul acesta, ştiind că poate fi rezolvat prin vaccinare, cred că e de neacceptat în 2023”, a arătat medicul.

Întrebat despre vaccinarea obligatorie, Adrian Marinescu a spus că noţiunea nu ar funcţiona.

”Este evident că cel puţin în perioada următoare, obligativitatea nu ar veni decât cu un curect antivaccinist mult mai puternic. Cred însă că aplicarea fermă şi discuţia concretă, care să însemne şi o campanie dar şi o informare, o conştientizare, ar putea să schimbe lucrurile. Schimbarea nu va veni luna viitoare ci va veni peste ani de zile”, a afirmat el.

Un bebeluş de 7 luni diagnosticat cu rujeolă a decedat

Un bebeluş de 7 luni diagnosticat cu rujeolă a decedat, în judeţul Braşov. Conform INSP, în perioada 01.01.2023-10.12.2023, în România au fost notificate 2010 cazuri confirmate cu rujeolă în 29 de judeţe şi în Municipiul Bucureşti.

Copilul ar fi luat virusul de la fratele său, în vârstă de 3 ani, care nu era vaccinat.

”În cadrul actualei epidemii de rujeolă din România a fost raportat 1 deces din cauza rujeolei la un copil în vârstă de 7 luni (neeligibil la vaccinarea cu ROR) din jud. Braşov, contact cu fratele în vârstă de 3 ani, nevaccinat antirujeolic”, a transmis INSP.

Conform datelor INSP, anul acesta în România au fost înregistrate 2010 cazuri de rujeolă, cele mai multe în judeţul Mureş, unde sunt înregistrate 628 de cazuri.

Pe locul al doilea se află judeţul Braşov, cu 344 de cazuri.

În 5 decembrie, Ministerul Sănătăţii a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional.

Cazurile de rujeolă în Europa şi Asia Centrală au crescut cu 3.000% în acest an

Peste 30.000 de cazuri de rujeolă au fost confirmate, până în 5 decembrie, în Europa şi Asia Centrală, fiind vorba de o creştere cu peste 3.000% faţă de anul trecut, iar UNICEF atrage atenţia că acest lucru se datorează unui regres al acoperirii vaccinale în rândul copiilor.

Potrivit UNICEF, 30.601 cazuri de rujeolă au fost confirmate în Europa şi Asia Centrală, între ianuarie şi 5 decembrie 2023, faţă de 909 pe tot parcursul anului 2022, ceea ce marchează o creştere de 3.266% a numărului de cazuri ale acestei boli care poate fi prevenită prin vaccinare.

Datele indică, de asemenea, o tendinţă mai recentă de agravare a situaţiei, deoarece rata cazurilor de rujeolă în Europa şi Asia Centrală aproape s-a dublat între octombrie şi noiembrie 2023. Se anticipează ca numărul cazurilor din regiune să crească şi mai mult din cauza lipsei de imunitate.

”Creşterea cazurilor de rujeolă este cel mai clar semn al unei întreruperi în acoperirea vaccinală. O astfel de creştere dramatică necesită o atenţie urgentă şi măsuri de sănătate publică pentru a proteja copiii de această boală periculoasă şi mortală”, a declarat Regina De Dominicis, director regional al UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală.

Rujeola are un efect devastator asupra sănătăţii copiilor, cu consecinţe uneori fatale. Aceasta provoacă o slăbire de lungă durată a sistemului imunitar al copiilor, făcându-i mai vulnerabili la alte boli infecţioase, inclusiv la pneumonie.

Potrivit UNICEF, cea mai mare rată a cazurilor de rujeolă este raportată în Kazahstan, cu 69 de cazuri la 100.000 de locuitori, însumând 13.254 de cazuri, conform ultimelor date disponibile. Kârgâzstan are a doua cea mai mare rată a cazurilor de rujeolă, cu 58 de cazuri la 100.000 de locuitori, însumând 3.811 cazuri. România, care a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional, are o rată de 9,6 cazuri raportate la 100.000 de locuitori, însumând 1.855 de cazuri.

Creşterea numărului de cazuri de rujeolă este cauzată de o scădere a acoperirii vaccinale în întreaga regiune. Scăderea cererii de vaccinuri – în parte alimentată de informaţiile false şi neîncrederea care s-au acutizat în timpul şi în urma pandemiei COVID-19, perturbarea serviciilor de sănătate şi sistemele fragile de asistenţă medicală primară sunt unii dintre factorii care contribuie la această situaţie, afirmă reprezentanţii UNICEF.

Cele mai recente date arată că aproximativ 931.000 de copii din Europa şi Asia Centrală au ratat în totalitate sau parţial vaccinarea de rutină în perioada 2019-2021. În Europa şi Asia Centrală, rata de imunizare cu prima doză împotriva rujeolei a scăzut de la 96% în 2019 la 93% în 2022. După ce copiii trec de vârsta la care se administrează vaccinurile de rutină, este nevoie de un efort dedicat pentru asigurarea recuperării vaccinărilor.

Pentru ca fiecare copil să fie protejat, UNICEF îndeamnă ţările din regiune: să identifice şi să ajungă de urgenţă la toţi copiii, în special la cei care nu au fost vaccinaţi, să întărească cererea de vaccinuri, inclusiv prin consolidarea încrederii, să acorde prioritate finanţării serviciilor de imunizare şi asistenţei medicale primare, să construiască sisteme de sănătate reziliente prin investiţii în personalul medical, inovaţie şi producţie locală.

UNICEF colaborează cu guvernele, Gavi – Alianţa pentru vaccinuri, OMS şi alţi parteneri pentru a genera dovezi, a identifica copiii nevaccinaţi cu nicio doză şi comunităţile nevaccinate, a înţelege cauzele profunde ale regresului din perspectiva cererii şi a ofertei şi a evalua cauzele şi factorii de risc în funcţie de contextul specific. UNICEF utilizează aceste dovezi pentru a dezvolta şi a pune în aplicare strategii de sprijinire a guvernelor din Europa şi Asia Centrală pentru imunizarea fiecărui copil.

UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naţionali şi internaţionali şi mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor.