Andreea Dumitrescu, medic stomatolog pediatru cu 20 de ani de experiență, a fost prezentă la Podcastul #IonuţJifcu, unde a vorbit, printre altele, despre tratarea dinților de lapte, riscurile albirii făcute acasă și motivele pentru care prevenția încă este aproape inexistentă în România.
Un zâmbet poate schimba o viață. Andreea Dumitrescu, medic stomatolog pediatru cu douăzeci de ani de experiență în Slatina, nu spune asta ca pe o curtoazie, ci ca pe ceva ce a observat direct, în momentele pline de lacrimi în care pacienții își văd propria reflexie pentru prima dată, după luni de tratament.
Andreea a ajuns la stomatologie pe un drum ocolit. Ambiția ei inițială a fost pediatria, medicina concentrată exclusiv pe copii. Mama ei, ea însăși stomatolog, a îndemnat-o către facultatea de profil. A trecut examenul de admitere, s-a înscris și a descoperit o cale de a onora ambele instincte: după absolvire, s-a specializat în pedodonție, stomatologia pediatrică. Copiii au fost întotdeauna scopul principal.
„Când faci ceva cu suflet, există o mare diferență față de a face lucrurile mecanic”, povesteşte ea.
Lucrul cu copiii rămâne cea mai grea parte a meseriei, spune ea. Frica apare înainte ca aceștia să se așeze pe scaun, iar originile ei sunt neclare chiar și pentru ea, în ciuda conversațiilor pe care le-a avut cu psihologi pe această temă. Abordarea pe care a adoptat-o cabinetul ei este transparența radicală: fiecare pas este explicat, fiecare instrument este numit într-un limbaj prietenos pentru copii. Scopul nu este distragerea atenției, ci încrederea, iar acea încredere trebuie câștigată vizită cu vizită.
Dinții ca punct de cotitură
Cele mai memorabile cazuri pe care le descrie Andreea Dumitrescu nu sunt cele complexe din punct de vedere tehnic. Sunt pacienții care au ajuns la cabinet purtând ceva mai greu decât o problemă stomatologică.
Ea povesteşte, în podcast, cum o femeie a venit la clinică după ani de neglijare, din cauza circumstanțelor personale. Rezolvase deja alte probleme de sănătate cu alți medici, iar zâmbetul era ultimul lucru de pe o listă lungă de schimbări pe care dorea să le facă pentru ea însăși. Tratamentul a durat doi ani și jumătate. Au existat intervenții chirurgicale, perioade în care nu a avut deloc dinți, lucrări provizorii și apoi rezultatul permanent.
„Când am pus dinții finali, a plecat plângând. Nu de durere. De fericire. Și acum mă emoționez descriind reacția ei când s-a privit în oglindă”, afirmă stomatologul.
Un al doilea pacient a fost o tânără de aproximativ douăzeci de ani, ai cărei dinți suferiseră atâtea daune încât nu putea zâmbi fără să își acopere gura. După tratament, spune Andreea, întreaga ei stare s-a schimbat.
„Un zâmbet este o carte de vizită. Cel potrivit poate reseta modul în care cineva interacționează cu lumea”, arată Andreea Dumitrescu.
Acestea nu sunt momente izolate. Sunt ceea ce Andreea descrie ca fiind adevărata măsură a muncii sale: nu doar refacerea funcționalității, ci redarea a ceva ce omul încetase, în sinea lui, să mai spere că va primi înapoi.
Tehnologia și pacienții care nu au încredere în ea
Stomatologia s-a schimbat substanțial în cele două decenii de când Andreea practică, iar schimbările au fost în mare parte benefice pentru pacienți. Procedura endodontică care necesita odată pastă cu arsenic, programări multiple și dureri considerabile poate fi acum finalizată într-o singură ședință, sub anestezie. Pacienții se uită la televizor. Nervul este scos, canalul este curățat și umplut, iar ei abia realizează ce s-a întâmplat.
Scanerele intraorale au înlocuit materialul de amprentă dezgustător, pe care pacienții obișnuiau să îl deteste. Scanerul face ceea ce Andreea descrie pacienților drept „un milion de fotografii” ale gurii, reconstruiește un model 3D al arcadei dentare și trimite acel model direct către un laborator, aflat potențial oriunde în lume.
Rezistența la aceste instrumente tinde să vină din partea pacienților mai în vârstă, care își amintesc o metodă diferită și vor o explicație înainte de a accepta una nouă. Copiii, notează ea, sunt entuziasmați de tehnologie implicit. Este pur și simplu mediul în care au crescut.
„Principalul avantaj pe care îl aduce tehnologia este confortul pacientului”, mai spune Andreea Dumitrescu.
O de imagistică într-un oraș mic
La începutul acestui an, Andreea Dumitrescu a deschis o a doua clinică în Slatina, dedicată în întregime imagisticii medicale. Ideea se află la intersecția ambiției sale inițiale cu experiența practică despre ceea ce pacienții dintr-un oraș românesc de dimensiuni medii nu pot accesa cu ușurință.
Clădirea avea o istorie. Ani de zile a găzduit un ziar local. Stătea goală, parțial vizibilă din locul unde a crescut Andreea. Când a dezvoltat conceptul pentru clinica de imagistică, a mers să întrebe dacă se poate închiria. Era disponibilă. S-a implicat profund în renovare și a dorit ca rezultatul să fie ceva cu care orașul să se poată mândri cu adevărat.
Finanțarea a provenit dintr-un mix de granturi europene și investiții personale. Procesul birocratic a durat aproximativ doi ani, pe care Andreea Dumitrescu îi descrie fără amărăciune, fiind fricțiunea obișnuită a procedurilor administrative românești. Echipamentele se concentrează pe un computer tomograf de înaltă performanță, achiziționat prin fonduri UE. Clinica dispune și de o unitate de ecografie capabilă de întreaga gamă de studii imagistice, ceea ce a dus la o colaborare cu un neurolog pentru proceduri Doppler, fapt care a condus ulterior la oferirea de consultații neurologice chiar în clinică.
Din 1 iunie, clinica operează sub contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), ceea ce înseamnă că o parte semnificativă din investigații poate fi acum decontată pentru pacienți. Lista de așteptare este scurtă. Se trimit mementouri prin SMS înainte de programări. Rezultatele sunt gata în 48 de ore, însoțite de un DVD care conține toate datele imagistice pentru ca medicul specialist să le poată analiza.
Un lucru pe care Andreea Dumitrescu a ales să îl implementeze de la început este prezența unui medic de medicină de urgență în timpul procedurilor cu substanță de contrast. Niciun test prealabil nu poate detecta o alergie la substanța de contrast așa cum ar putea o doză de testare pentru alte medicamente, deci riscul, deși mic, nu poate fi eliminat complet în avans. Prezența unui medic cu pregătire de urgență în cameră în timpul acelor scanări este răspunsul ei la această incertitudine, iar pacienții au reacționat bine. Pun întrebări. Se simt mai în siguranță.
„Pacienții sunt surprinși la început, dar prezența unui medic chiar lângă ei le oferă un plus de încredere”, spune medicul stomatolog.
Ce mai înțeleg greșit românii despre sănătatea dentară
După douăzeci de ani, Andreea Dumitrescu are o frustrare persistentă: prevenția rămâne un concept străin pentru majoritatea pacienților săi. S-au derulat campanii, s-au făcut vizite în școli, s-au încercat programe naționale. Lucrurile s-au mișcat extrem de puțin.
Cea mai frecventă situație este în continuare pacientul care vine cu dureri, cu o problemă care a fost lăsată să se agraveze luni sau ani de zile. Raționamentul este adesea economic, presupunerea că stomatologul este prea scump, dar Andreea contrazice acest lucru. O consultație inițială nu este costisitoare. Planurile de tratament sunt oferite în scris, astfel încât pacienții să își poată evalua opțiunile acasă. Există planuri de rate, inclusiv opțiuni fără dobândă direct la clinică, pentru lucrările mai complexe.
„Dacă nu vii la început, vei ajunge să tratezi totul deodată. Iar asta costă mai mult”, adaugă Andreea.
Economia stomatologiei, explică ea, reflectă absența completă a finanțării structurale. Cabinetele stomatologice cumpără totul singure: mănuși, hârtie, materiale, taxe de laborator. Când costurile de laborator cresc, deoarece materialele folosite pentru proteze devin mai scumpe, acest lucru se reflectă direct în prețul tratamentelor. Nu există un tampon de subvenții. Comparația cu țările din Europa de Vest, unde există programe naționale stomatologice, este validă, dar incompletă fără acest context.
Miturile care merită corectate
Câteva credințe circulă suficient de mult printre pacienți încât Andreea să le adreseze în mod repetat:
-
Dinții de lapte nu trebuie tratați pentru că oricum cad. Aceștia cad, într-adevăr, dar unii dinți temporari rămân în gură până la vârsta de doisprezece ani. Cariile netratate provoacă durere. Dinții temporari infectați pot afecta dezvoltarea dinților permanenți de dedesubt. Tratamentele de canal pe dinții de lapte sunt o procedură de rutină și adecvată. Cu cât o problemă este depistată mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu și copilul mai cooperant, deoarece un copil care vine fără durere este un copil cu care se poate lucra.
-
Periajul mai dur, cu perii rigide, curăță mai bine. Dimpotrivă. Perii duri, combinați cu o presiune agresivă, deteriorează linia gingivală și, în timp, abrazează smalțul. Recomandarea este o periuță moale, folosită de două ori pe zi, mai ales înainte de culcare.
-
Benzile și kiturile de albire cumpărate online sunt o scurtătură sigură. Nu sunt. Albirea profesională începe cu protecția gingiilor, deoarece agentul de albire provoacă arsuri chimice țesuturilor moi. Acea protecție nu poate fi aplicată corect acasă. Pacienții care vin după ședințe de albire „DIY” (făcute acasă) prezintă de obicei sensibilitate, smalț deteriorat sau gingii inflamate, care trebuie tratate înainte de a se putea lua în considerare orice procedură cosmetică.
-
Apa de gură înlocuiește periajul. Nu îl înlocuiește. Apa de gură și dușurile bucale sunt adjuvante ale periajului, utile pentru curățarea dintre dinți și din jurul liniei gingivale după ce periajul principal este complet. Un duș bucal o dată pe zi, de obicei seara, combinat cu ața dentară în timpul zilei: această combinație completează periajul, nu îl înlocuiește.
Singura regulă
Când este rugată să ofere un singur sfat pe care o persoană l-ar putea lua cu ea din această conversație, Andreea nu ezită. Spălați-vă pe dinți corect, dimineața și seara. Apoi mergeți la stomatolog cel puțin o dată pe an, nu doar atunci când vă doare ceva. Placa bacteriană se transformă în acid, acidul atacă smalțul, iar cascada de probleme de acolo este complet prevenibilă. Mecanismul este simplu. Obiceiul este partea grea.
Podcastul integral poate fi urmărit aici:
