Legumicultorii din județul Olt traversează o perioadă extrem de dificilă, marcată de o supraproducție severă care a prăbușit prețurile la varza timpurie sub pragul de rentabilitate. În fața imposibilității de a-și valorifica marfa la un preț care să acopere măcar costurile de producție, mulți fermieri au fost nevoiți să recurgă la gesturi extreme: fie donează cantități uriașe celor dispuși să le recolteze, fie folosesc varza ca hrană pentru animale, ori o toacă direct cu utilajele pe teren pentru a elibera spațiul pentru culturile următoare.
Situația critică este confirmată de Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. Potrivit acestuia, prețul de vânzare „de acasă” a coborât până la 0,50 lei pe kilogram, o valoare mult prea mică pentru a susține investițiile fermierilor.
„Varza timpurie ori te pricopsește, ori te nenorocește, se pare că asta e situația de acum cu varza timpurie, în câmp. E 50 de bani kilogramul, adică nu rentează. Cine a mizat pe varza timpurie în câmp, anul ăsta nu a fost bine”, a declarat, pentru Agerpres, Ion Păunel.
Mai mult, acesta a explicat că perisabilitatea ridicată a produsului, amplificată de ploile recente, a dus la degradarea rapidă a recoltelor aflate deja la maturitate.
De ce a apărut această supraproducție?
Tudor Neagu, un legumicultor din comuna Cilieni – o zonă cu tradiție în cultivarea verzei timpurii – subliniază că problema a fost cauzată de condițiile meteo din primăvară. Vremea rece a întârziat plantările, forțându-i pe majoritatea producătorilor să acționeze simultan, ceea ce a dus la o recoltare masivă în același interval de timp, depășind capacitatea de absorbție a pieței.
„S-a plantat cam toată varza odată din cauza timpului și s-a ajuns la supraproducție, de două săptămâni. S-a plantat toată odată și toată lumea a recoltat în același timp, iar piața nu a putut absorbi. De două săptămâni varza are un preț de 0,50 de bani pe kilogram, la engros, e bătaie de joc”, a explicat, a explicat pentru sursa citată, Tudor Neagu.
Fermierul a adăugat că, pentru a putea pregăti terenul pentru culturile următoare, cum ar fi vinetele sau pepenii, a fost nevoit să toace cu freza restul cantităților rămase nevalorificate. Deși a reușit să își recupereze investiția, efortul logistic de a transporta și vinde 75 de tone de varză a fost unul istovitor.
În prezent, cultivarea verzei timpurii rămâne o activitate riscantă, care depinde enorm de echilibrul fragil dintre cererea pieței și condițiile climatice variabile.
