Senatorii au dezbătut, marți, în ședințele de specialitate proiectul legilor speciale și amendamentele convenite în Coaliție. Amendamentele propuse de coaliția PSD-PNL-UDMR au fost adoptate toate. Amendamentele depuse de opoziție au fost respinse sau nu au fost întrunite destule voturi.
Proiectul de lege al Guvernului României vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, jalon inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Printre amendamentele adoptate se regăsesc: impozitare progresivă, care va ajunge până la 15%, pentru pensiile fără contributivite suportate din bugetul de stat care depășesc un anumit nivel, interdicție la cumulul mai multor pensii speciale și faptul că nicio pensie nu va depăși venitul din perioada de activitate.
Ce prevăd amendamentele adoptate
Potrivit amendamentelor adoptate pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
De asemenea, vor fi eliminate din baza de calcul a pensiilor militare cinci sporuri şi va fi interzis cumulul mai multor pensii speciale. Astfel, la data intrării în vigoare a legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos, în termen de 30 zile. Venitul din pensie va fi plafonat la nivelul venitului avut în perioada de activitate.
Schimbări vor fi şi în ceea ce priveşte impozitarea. Astfel, pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică cota de impunere de 10%. Pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică cota de impunere de 15%.
În situația în care cuantumul componentei din venitul din pensii lunar, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul din pensii lunar care depășește nivelul acestui cuantum.
Comisia Europeană a cerut modificarea proiectului de lege privind pensiile speciale
Comisia Europeană a cerut autorităților de la București să modifice radical actualul proiect de lege privind pensiile speciale (ale militarilor, magistraților, diplomaților etc.). Oficialii de la Bruxelles spun că proiectul ar face doar economii „foarte limitate” și nu rezolvă principiul echității.
Comisia Europeană sugerează ca în cazul pensiilor militare rata de înlocuire a veniturilor să fie de 45%, iar baza de calcul să fie raportată la veniturile din întreaga carieră. În acest moment, rata de înlocuire este de 65% din ultimele 6 luni. În proiectul de lege, rata de înlocuire e de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente.
Reformarea pensiilor speciale asumată de România prin PNRR
România și-a asumat prin PNRR reformarea pensiilor speciale, care reprezintă acum o cheltuială anuală de circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB) și sunt o sursă de inechitate socială, dat fiind că nu respectă principiul general al contributivității (cu excepția pensiilor militare, care o respectă parțial). Dacă nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă PNRR, valoarea acesteia urmând a fi calculată de Comisia Europeană.
Un proiect de lege privind reformarea pensiilor de serviciu, cunoscute drept pensii speciale, a fost depus la Parlament în decembrie 2022 de către ministrul social-democrat al Muncii, Marius Budăi. Surse guvernamentale au declarat pentru G4Media că Comisia Europeană a transmis săptămâna trecută o corespondență prin care arată că proiectul nu rezolvă problemele sistemice.
Printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără influente categorii profesionale: judecători, procurori, militari, polițiști, angajați din serviciile secrete. Însuși premierul Nicolae Ciucă e militar de carieră, general în rezervă, și a anunțat că pensiile militarilor nu trebuie modificate, potrivit Economedia.
