Cuvântul „şmecher” vine din germană şi ar însemna „persoană cu gust rafinat”. Din „schmecker”, termenul a fost adoptat rapid în limba română, dar puţin ştiu la ce se referă.
Sătui să fie păcăliţi de oltenii din zona Drăgăşani atunci când veneau să cumpere, germanii din Transilvania şi-au luat măsuri suplimentare. Oltenii obişnuiau să-i îmbete bine şi în loc de vin de calitate să le pună vin îndoit cu apă sau altă licoare necorespunzătoare.
Nemţii şi-au luat măsuri şi şi-au adus după ei un degustător (der schmecker), o persoană care nu mai putea fi păcălită de oltenii iuţi la minte. Astfel, înţelegerea iniţială era respectată.
„Şmecher de unde a venit e o treabă deja ştiută. Tot românească e! Veneau oamenii din Transilvania, saşi, şvabi, mergeau în zona viticolă a România, în Oltenia, la Drăgăşani, etc., li să dădea să guste vinul pe care urmau să-l cumpere, se matoleau, după care în butoaie se băga altceva. Şmecher vine din germanul „schmecker” care înseamă „a gusta”. Şi şi-au luat degustători, oameni care se pricepeau la calitatea vinului şi pe care nu-i mai puteai păcăli. Şi oltenii, că de la ei vine, au spus: ăsta-i şmecher, mă, nu poţi să-l faci! E trist că la origini cuvântul ăsta înseamnă să respecţi învoiala, că şmecherul se asigura că produsul dat este conform cu calitatea”, a povestit pasionatul de istorie Damian Anfile, în podcastul „Vreau să ştiu” al jurnalistului Cătălin Oprişan.
@damiananfile
Damian Anfile, inspector de specialitate în cadrul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane, este pasionat de istoria Bucureştiului şi a României, mai ales despre care nu se învaţă la şcoală. El a devenit celebru după ce a fost invitat la mai multe podcast-uri, iar istorisirile sale au ajuns pe Facebook şi TikTok.
