Parlamentul României a tranșat o dispută politică de lungă durată prin adoptarea noilor modificări aduse legislației de integritate.
În cadrul ședinței de miercuri, plenul Senatului a dat votul final pe Legea ANI, incluzând controversatul amendament care vizează pierderea mandatelor pentru aleșii locali aflați în incompatibilitate definitivă. Actul normativ a trecut de forul legislativ decizional cu un sprijin substanțial, în timp ce formațiunile de opoziție și-au exprimat public nemulțumirile legate de parcursul parlamentar.
Votul final din Senat
Proiectul a fost adoptat cu o majoritate clară, menținând în vigoare prevederile analizate anterior de judecătorii constituționali.
„Legea ANI a trecut de votul Senatului, cu 106 voturi pentru şi 19 împotrivă”, au precizat surse parlamentare referitoare la rezultatul oficial al procedurii de vot.
Pozițiile exprimate de reprezentanții partidelor au scos în evidență fracturile profunde din arena politică, dezbaterile din plen transformându-se rapid într-o confruntare directă privind respectarea principiilor democratice, stabilitatea administrativă și accesul la fondurile europene nerambursabile.
Disputele parlamentare și acuzațiile dintre formațiunile politice
Dezbaterile din plenul Senatului au fost marcate de replici dure între parlamentari. Liderii grupurilor politice și-au susținut puncte de vedere divergente, invocând fie necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale, fie riscul creării unor precedente periculoase în legislația electorală și administrativă.
Reprezentanții puterii au susținut necesitatea votului prin prisma obligațiilor asumate de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind că blocarea legii ar fi periclitat miliarde de euro destinate dezvoltării țării.
„Dacă era nevoie de vreo probă a relei credințe a colegilor de la USR am avut-o ieri. Ieri au probat că nu le pasă de interesul României, important pentru ei e salvarea lui Fritz, faptul că au ajuns la Comisia Europeană să ne dicteze ei cum trebuie să votăm noi în România, să ignorăm deciziile CCR, doar pentru salvarea lui Fritz e un fapt fără precedent și o ingerință nepermisă în Parlamentul României”, a declarat Daniel Zamfir, senator PSD.
Critici aspre au venit și din partea altor formațiuni parlamentare, care au sancționat atât acțiunile opoziției, cât și prevederile respinse de judecătorii constituționali.
„Dragi colegi, integritatea nu trebuie să aibă culoare politică pentru că legea trebuie să fie stăpânul tuturor. Domnia legii este mai bună decât domnia oricărui cetățean, aşa cum bine spunea Aristotel”, a menționat Cristina Dumitrescu, senatoare AUR.
În replică, reprezentanții USR au calificat demersul legislativ drept o acțiune îndreptată împotriva statului de drept și a opoziției, susținând că introducerea retroactivă a unor sancțiuni politice reprezintă un pericol major pentru toți aleșii locali din România.
„Azi votăm că noua regulă în România e că o majoritate parlamentară poate interveni retroactiv asupra unui mandat câştigat prin vot. Votăm restrângerea retroactivă a dreptului de a fi ales”, a subliniat Sorin Şipoş, senator USR.
Decizia Curții Constituționale și miza amendamentului Fritz
Parcursul legislativ al legii a fost dictat de deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României, care a fost chemată să se pronunțe asupra mai multor amendamente contestate. Judecătorii constituționali au stabilit că așa-numitul amendament Fritz este pe deplin constituțional, în timp ce o altă propunere legislativă referitoare la obligativitatea publicării averilor pentru concubinii demnitarilor a fost respinsă ca fiind neconstituțională.
Amendamentul contestat stabilește încetarea de drept a mandatului în termen de 30 de zile pentru aleșii locali care au primit o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese sub vechea legislație. Măsura vizează un număr semnificativ de persoane la nivel național, fiind asociată frecvent cu situația juridică a primarului Timișoarei, Dominic Fritz.
Contestatarii au susținut în fața instanței de contencios constituțional că norma încalcă principiul neretroactivității legii civile. Cu toate acestea, avizul favorabil al CCR a deschis calea pentru adoptarea finală a actului normativ în Senat, eliminând ultimele obstacole juridice din calea aplicării sale practice în administrația publică locală și centrală.
