Perspectiva unei reforme administrativ-teritoriale aduce în prim-plan discuții aprinse privind reorganizarea comunelor cu populație redusă din România. Măsurile avansate de clasa politică vizează localitățile care au sub 1.500 de locuitori, existând planuri guvernamentale clare pentru o primă etapă de unificare voluntară, urmată ulterior de o comasare obligatorie asumată la nivel central.
În județul Olt, această temă generează reacții mixte din partea edililor, a reprezentanților administrației județene și a cetățenilor, care se tem de o îndepärtare a serviciilor publice de sate.
În timp ce susținătorii reformei argumentează că optimizarea structurilor administrative poate reduce cheltuielile statului și poate îmbunătăți eficiența economică, primarii din comunitățile mici atrag atenția asupra barierelor logistice. Îmbătrânirea populației, distanțele mari până la noile sedii administrative și lipsa mijloacelor de transport reprezintă principalele obstacole menționate de reprezentanții comunităților locale.
Poziția CJ Olt: Necesitatea unei analize detaliate pe zone
Preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu, a declarat, pentru AGERPRES, că deocamdată este cunoscută doar intenţia politică de a începe o asemenea reformă şi trebuie ţinut cont de contextul fiecărei zone.
„În momentul de faţă nu există decât o decizie politică de a face această reformă administrativă în ceea ce priveşte comasarea de localităţi, nu am cunoştinţă nici de pragul care urmează, nici cum o să se facă, nici ce se va întâmpla cu personalul. Adică, atâta timp cât nu ni se prezintă un draft, nu pot comenta mai mult decât că se doreşte această reformă administrativă. Sunt localităţi în România care mai au 200 de locuitori, 300 de locuitori. Pragul de 1.500 de locuitori privea comasarea voluntară, în care două localităţi pot să facă acest lucru prin referendum şi ele sunt cumva stimulate financiar printr-un fond special creat. Neavând niciun fel de date mai mult decât decizia politică a Partidului Social Democrat de a porni această reformă administrativă, comentariile sunt inoportune”, a afirmat preşedintele CJ Olt.
Marius Oprescu consideră că o reorganizare administrativ-teritorială trebuie analizată la nivel naţional, ţinând cont de particularităţile fiecărei zone şi nu doar prin raportare la numărul de locuitori sau la cheltuielile de funcţionare ale primăriilor.
„Când se face o reformă la nivel de ţară, nu priveşte doar un judeţ, priveşte comasarea unor localităţi şi avem judeţe care au localităţi cu 200 de locuitori. Să vedem mai întâi cum arată propunerea acestei comisii care se va constitui, că până una alta nu ştim decât cine este responsabilul de această propunere legislativă care va urma, în persoana europarlamentarului Dragoş Benea, care a fost şi el preşedinte de Consiliu Judeţean. După ce vedem exact ce propune, bineînţeles că vor fi discuţii şi atunci stăm de vorbă. Dacă priveşti din punctul de vedere al unei localităţi de 1.000 şi ceva de locuitori, e complicat, pentru că aici înseamnă mai multe lucruri, nu e doar vorba de comasare, că faci comasarea, dar ca să păstrezi calitatea serviciului, ai nevoie de nişte lucruri”, a punctat Oprescu.
Unul dintre exemplele oferite de preşedintele CJ Olt vizează localităţile din nordul judeţului, unde distanţele dintre sate şi viitorul sediu administrativ ar putea ajunge la 10-12 kilometri. În opinia sa, reorganizarea ar trebui însoţită de soluţii de transport pentru cetăţeni sau de menţinerea unor puncte de lucru în satele arondate noii comune.
„În primul rând, dacă uneşti două localităţi din zona de nord a judeţului, acolo înseamnă deja câţiva kilometri din ultimul sat până la primăria de care vor aparţine, asta înseamnă 10-12 kilometri, trebuie stabilite nişte reguli. Ai transport pus la dispoziţie săptămânal pentru oamenii aceştia să ajungă la sediul administrativ al localităţii, că poate au diverse probleme? Nu ai. Atunci trebuie să ai personal care se duce şi are câte un ghişeu în fiecare sat şi rezolvă problemele. Această reformă creează şi deranj, pentru că oamenii sunt obişnuiţi într-un anumit fel, inclusiv cetăţenii, ştiu unde e sediul localităţii, ajung mult mai repede”, a mai spus Oprescu.
Schimbarea sediului administrativ ar putea aduce şi incertitudine pentru locuitorii care nu cunosc personalul noii primării, a mai arătat Marius Oprescu, care a menţionat şi că nu toate informaţiile apărute în spaţiul public despre reorganizare au fost confirmate oficial.
„Într-o localitate nou apărută, nu ştii funcţionarii, nu ştii cine va fi. Înţeleg că totuşi s-au discutat nişte principii şi nu vor fi concedieri de oameni şi aşa mai departe”, a mai declarat Oprescu.
Preşedintele CJ Olt a insistat asupra necesităţii de a asigura transportul cetăţenilor sau servicii administrative periodice în fiecare sat, în cazul în care distanţa până la noul sediu ar deveni considerabilă.
„Oamenii bineînţeles că au venit şi la mine, am discutat cu ei. Tot ce a apărut în spaţiul public, pe la televizor mai mult, sunt supoziţii şi praguri pe care oficial eu nu le-am văzut. Într-o localitate nou formată, dacă ajungi să ai 15 kilometri până la sediul administrativ, e obligatoriu să ai un microbuz şi nu cel şcolar, oricum parcul e mult învechit, în afară de ce am cumpărat noi localităţilor. Trebuie să ai un microbuz ori să aduci cetăţenii în centru ori săptămânal să ai program de lucru pe fiecare sat sau localitate aparţinătoare”, a mai specificat Marius Oprescu.
Situația dificilă a comunelor izolate
În cea mai nordică localitate a județului Olt, provocările legate de distanțe și de structura geografică sunt resimțite acut de către administrația locală. Comuna Topana înregistra 755 de locuitori la recensământul din 2021 și 566 de persoane cu domiciliul stabil la 1 ianuarie 2026.
Gheorghe Barbu, primarul comunei Topana, a explicat că numeroși cetățeni în vârstă depind direct de sprijinul angajaților primăriei pentru rezolvarea problemelor curente.
„Sunt oameni care nu se pot deplasa, nu au nici maşini”, a arătat Gheorghe Barbu.
Configurația teritorială, caracterizată prin dealuri, văi și gospodării răsfirate, face ca distanța până la sediul administrativ să ajungă în unele cazuri la aproximativ 15 kilometri. Angajații primăriei se deplasează frecvent la domiciliul localnicilor pentru încasarea taxelor și impozitelor locale.
„Noi ne ocupăm de încasare impozite şi taxe, mergem personal, prin angajaţii noştri la poartă la fiecare. Ne sună, ne trimit vorbă, ne anunţă ‘să vină şi la mine să-mi ia banii’ sau ‘să vină şi la mine că am o problemă’, nu se pot deplasa, nu au nici maşini, nu au nici alte posibilităţi, sunt singuri, mai în vârstă”, a declarat Gheorghe Barbu, pentru AGERPRES.
În discuțiile purtate cu cetățenii, teama principală este legată tocmai de îndepártarea instituției de comunitate.
„În ultimele discuţii pe care le-am purtat cu oamenii, când m-au întrebat majoritatea care m-au întâlnit, ce se întâmplă, ce vom face, le-am spus ‘ce doriţi dumneavoastră!’. Ei spun: ‘să faci tot ce poţi, să nu ne duci mai departe de aici, şi aşa suntem prea departe’. Avem satele împrăştiate, drum greu accesibil, numai pante, la noi este cea mai nordică comună de judeţ, se aseamănă cu o comună de munte, avem numai dealuri şi văi, casele răsfirate, foarte împrăştiate, oameni în vârstă. Va fi greu pentru ei, va fi foarte greu, nu ştiu ce vor face şi aşa întâmpinăm probleme acum, dar atunci …”, a afirmat Barbu.
Edilul consideră că o eventuală comasare nu ar aduce economiile bugetare scontate, ci ar risca să dezavantajeze localitățile mici în fața centrelor administrative principale.
„Şi în al doilea rând, să vă mai spun şi alt lucru, ar fi un mare dezavantaj pentru ei, pentru că dacă va întâmpla să ne arondeze altei comune, cel din comuna respectivă nu va mai avea prioritate comuna noastră, va avea prioritate comuna lui. Aici se mai dă când îşi aduce aminte, fiecare face la el”, a adăugat Gheorghe Barbu.
Totodată, el susține că fondul de salarizare s-ar putea ajusta în funcție de numărul total de locuitori ai noii entități.
„Economie pe partea salarială va fi zero, pentru că şi dacă se vor uni mai multe comune, populaţia va creşte şi atunci va cresţe şi grila de salarizare pentru tot personalul din administraţia locală. Mai mult ar însemna o bătaie de joc pentru oameni”, a mai susţinut primarul comunei Topana.
Îmbătrânirea demografică și impactul asupra transportului școlar
O altă localitate din județ, Sâmburești, se confruntă cu un declin demografic constant. Comuna avea 1.058 de locuitori la recensământul din 2021, iar la 1 ianuarie 2026 numărul persoanelor înregistrate cu domiciliul în localitate scăzuse la 899.
Iulian Preda, primarul comunei Sâmbureşti, atrage atenția că distanțele mari până la viitoarele sedii administrative vor genera costuri suplimentare pentru cetățeni și pentru bugetul local, în special în sectorul educațional.
„Revenind la interesul cetăţeanului, să ajungă un cetăţean să facă 30 de kilometri, 25 de kilometri, de la un capăt al unei localităţi ca să meargă la sediul unei primării care se schimbă din localitatea lui, nu ştiu ce interes general sau personal al populaţiei se respectă. Atunci când se vor comasa localităţile, se va comasa şi învăţământul. Cheltuielile cu carburantul pentru transportul elevilor va creşte, va mai fi nevoie de cel puţin încă un microbuz, care consumă întreţinere, carburant, personal responsabil”, a afirmat Iulian Preda, pentru AGERPRES.
În viziunea edilului, reducerea cheltuielilor administrative se poate realiza prin alte mecanisme, fără a fi nevoie de desființarea unităților administrativ-teritoriale.
„Dacă s-ar dori o scădere a cheltuielilor cu administraţia publică, s-ar putea face foarte simplu: plafonarea numărului de posturi ocupate într-o primărie. Deci comunele sub 1.500 de locuitori să aibă dreptul la 7-9 salariaţi, comunele de 1.500 şi 3000 de locuitori să aibă dreptul la 10-11 angajaţi, pe restul îi pensionează pentru că sunt mulţi în prag de pensie. S-au ocupat posturile, s-au redus cheltuielile cu administraţia publică, s-a terminat discuţia”, opinează Preda.
Primarul subliniază că adevărata problemă a mediului rural este exodul populației tinere, iar comasarea nu face decât să accentueze dificultățile cu care se confruntă comunitățile.
„Tinerii, în marea lor majoritate, au plecat, nu neapărat la oraşe din România, pur şi simplu sunt plecaţi afară din ţară. Cei responsabili, care reuşesc să-şi întemeieze o familie vin şi au construit foarte multe case la noi, aici, la ţară. Şi noi le-am dat pământuri ca să-şi facă locuinţe, să nu plece din zonă, dar sunt populaţii sezoniere, adică de o lună, două luni pe an, restul timpului sunt plecaţi afară. Asta este problema pe care trebuie să o rezolve statul român, exodul populaţiei şi îmbătrânirea populaţiei, nu este o problemă existenţa de localităţi. Nu vor rezolva, din contră vor acutiza acea problemă în care se scaldă atât România cât şi toată Uniunea Europeană. Oamenii în vârstă vor mai avea încă o problemă, cea de deplasare, cea de distanţă faţă de sediul unităţii administrativ teritoriale”, a punctat Iulian Preda.
Reticenţa populaţiei şi provocările bugetare
Localitatea Ştefan cel Mare avea 1.499 de locuitori la recensământul din 2021 și 1.400 de persoane cu domiciliul înregistrat la începutul anului 2026. Viorel Măgureanu, primarul comunei, recunoaște că administrația locală întâmpină dificultăți financiare recurente, însă menționează că populația este extrem de reticentă la ideea de comasare.
„Oamenii nu sunt pregătiţi, nu e momentul propice”, a declarat Viorel Măgureanu, pentru AGERPRES.
Edilul explică faptul că bugetul local depinde anual de sprijinul guvernamental pentru a acoperi cheltuielile de funcționare și plățile pentru asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități.
„Întotdeauna avem probleme, trebuie să recunoaştem (…) noi suntem cu mâna lăsată în fiecare an. Acum şi cu persoanele cu dizabilităţi care sunt fără număr şi care au angajat asistenţi personali, deci suntem în imposibilitatea de a funcţiona dacă statul nu ne-ar da, vă daţi seama că noi până la martie, aprilie, am închide dacă nu ar interveni Guvernul”, a afirmat Măgureanu.
Legătura directă dintre cetățeni și primar rămâne un element central în viața comunității rurale.
„Sunt convins că dacă e voluntară, nu se va face. Oamenii mă întreabă mereu, pentru că merge zvonul că ne-ar alinia la Ianca, şi mă întreabă: ‘şi cum să mergem noi acolo?’ Pentru că ei, să facă o cerere online vin la mine, ‘domn’ primar, am şi eu nevoie de ceva’, ‘trebuie să ajung la spital’, ‘vreau să merg la Casa de Pensii’. Ei s-au obişnuit cu mine, cu acest mediu, aici e problema mea, dar pentru eficientizarea economiei în general, să fie nişte localităţi mari, de la 3.000 de locuitori încolo”, a relatat edilul.
În opinia sa, o tranziție rapidă ar genera disfuncționalități majore.
„Eu consider că nu e momentul propice, adică noi nu suntem aşa de evoluaţi ca să ajungem la stadiul ăsta, oamenii nu sunt pregătiţi, s-ar crea un haos. Nu merge, nu e momentul. Haos va fi, eu privesc în perspectivă, va fi un dezastru pentru populaţie”, consideră Viorel Măgureanu.
Primar: „Eu sunt pentru, pentru că sunt foarte multe cheltuieli“
În contrast cu reticența altor edili, Marijana Trepăduş, primarul comunei Şopârliţa, susține ideea unei reorganizări, menționând că localitatea ar putea analiza o unificare cu comuna vecină Pârşcoveni, de care a fost desprinsă în anul 2004. Comuna avea 1.152 de locuitori la recensământul din 2021.
Edilul evidențiază discrepanța majoră dintre veniturile proprii reduse și cheltuielile ridicate de funcționare.
„Eu sunt pentru, pentru că sunt foarte multe cheltuieli. Noi în zonă nu avem magazine, nu avem, cum alţii, sonde, să mai primească nişte bani, nişte chirii, nişte impozite. Adică în condiţiile în care eu încasez, dacă le-aş încasa, 700.000 lei pe an, dar nu se încasează toate, iar cheltuiala e de 2,5 milioane de lei… (…) Încă nu, dar până la următoarele alegeri ne vom pregăti”, a declarat Marijana Trepăduş, pentru AGERPRES.
Distanța redusă dintre cele două localități ar facilita tranziția, însă păstrarea unui punct de lucru cu personal dedicat rămâne o cerință esențială.
„Oricum între Şopârliţa şi Pârşcoveni avem 3-4 kilometri, distanţele nu ar creşte foarte mult, nu s-ar îndepărta foarte mult administraţia de oameni. Aş zice că ar fi bine să rămână un funcţionar care să preia problemele oamenilor”, a adăugat edilul.
Totodată, ea își exprimă îngrijorarea cu privire la viitorul unității de învățământ recent modernizate, în contextul scăderii numărului de elevi.
Identitatea comunitară
Constantin Scurtu, primarul comunei Optaşi Măgura (1.095 de locuitori în 2021), subliniază importanța păstrării identității locale și respinge ideea că desființarea comunelor ar aduce beneficii financiare reale.
„Cum mă, fratele meu, mă nasc la Optaşi, trăiesc la Optaşi până la 80 de ani şi vrei tu să mă îngropi la Tătuleşti sau la Sârbii Măgura sau la altă comună? Şi nu e niciun câştig, am făcut calculele financiare, nu e niciun câştig financiar”, a declarat Constantin Scurtu, pentru AGERPRES.
Edilul susține că optimizarea cheltuielilor se poate face prin măsuri interne de economisire și prin redirecționarea taxelor de la agenții economici care își desfășoară activitatea pe raza comunei.
„În loc de 10 telefoane, las două telefoane, în loc de 300 de litri de benzină, consum 100 de litri. Eu mă gospodăresc cu banii pe care-i am. Iese unul la pensie, nu-l mai angajez pe altul. Vedem cum facem, ce trebuie făcut şi am terminat şi cu asta, cu distrugerea localităţilor. (…) Dar eu am staţie Peco pe raza comunei, cu 30 de angajaţi, am croitorie, cu 100 de angajaţi, de ce îi pune pe ei să plătească impozitul la stat şi nu mi-l dă mie, la primărie?”, a adăugat primarul.
În privința stimulentelor financiare promise pentru comasarea voluntară, primarul exprimă rezerve majore legate de capacitatea bugetară a statului.
„Dacă ne unim voluntar, ne promit că ne dau gaze, canalizare, ce mai vor ei să ne dea, totuşi ei n-au bani să-şi plătească facturile restante la constructorii de la ‘Anghel Saligny’ şi alte programe. De unde să ne dea?”, a întrebat Constantin Scurtu.
De asemenea, el semnalează blocajele legislative care împiedică colaborarea școlară între comunele învecinate pentru evitarea claselor simultane.
„Noi avem o singură şcoală şi avem 80 de copii. Am zis că în colaborare cu Sârbii Măgura sau Tătuleşti sau o altă localitate vecină, să facă la mine în comună clasele I-IV, iar la comuna vecină clasele V-VIII, copii să nu mai facă simultan. Nu se poate, că nu permite legea, pentru că legea prevede ca la fiecare unitate administrativ-teritorială să fie o şcoală cu clasele I-VIII. Păi schimbaţi, măi, şi mai puneţi un articol, ca să permită!”, a solicitat Constantin Scurtu.
Punctul de vedere al Asociației Comunelor din județul Olt
Ilie Chitez, preşedintele Asociaţiei Comunelor din judeţul Olt, a explicat, pentru AGERPRES, că primarii nu au primit documente oficiale, luând la cunoştinţă despre planurile de reformă din spațiul public. Acesta subliniază că ponderea cheltuielilor administrative este redusă în raport cu bugetul național.
„În legătură cu economia care s-ar face, cheltuielile de acum pentru comune sunt undeva la 0,4% din PIB. Hai să zicem că ar da afară jumătate din primari şi funcţionari, nu ştiu dacă ne-ar scoate din sărăcie cheltuiala asta. Eu cred că se administrează mai bine când administraţia e mai aproape de cetăţean, decât atunci când o depărtăm de cetăţean”, a spus Chitez.
El reiterează că populația rurală, marcată de un grad ridicat de îmbătrânire, are nevoie de acces facil la serviciile primăriei.
„Cei de la ţară sunt obişnuiţi ca primăria să fie acolo, lângă ei. Un cetăţean de la ţară este legat mai mult de primărie decât un cetăţean din oraş, la ţară sunt mai mulţi oameni în vârstă care au nevoie de apropierea administraţiei, nicidecum de depărtare”, a adăugat Ilie Chitez.
Date demografice și contextul legislativ național
Județul Olt numără în total 112 unități administrativ-teritoriale, incluzând municipiile Slatina și Caracal, 6 orașe și 104 comune. Datele recensământului din 2021 indicau o populație totală de 383.280 de locuitori, dintre care 231.004 persoane (60,3%) trăiau în mediul rural. La acel moment, 21 de comune aveau o populație situată sub pragul de 1.500 de locuitori: Baldovineşti (922 persoane), Bărăşti (1.369 persoane), Călui (1.276 persoane), Dobreţu (1.105 persoane), Dobrun (1.330 persoane), Făgeţelu (1.064 persoane), Ghimpeţeni (1.294 persoane), Grădinile (1.462 persoane), Ipoteşti (1.394 persoane), Leleasca (1.198 persoane), Mihăeşti (1.311 persoane), Nicolae Titulescu (1.114 persoane), Oporelu (1.015 persoane), Optaşi Măgura (1.095 persoane), Priseaca (1.291 persoane), Sâmbureşti (1.058 persoane), Şopârliţa (1.152 persoane), Ştefan cel Mare (1.499 persoane), Tătuleşti (986 persoane), Topana (755 persoane) și Vădastra (1.212 persoane).
Statisticile oficiale privind domiciliul transmise de Direcția Regională de Statistică Olt pentru data de 1 ianuarie 2026 indică 22 de comune aflate sub acest prag, incluzând și localitatea Dobroteasa.
La nivel central, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a detaliat calendarul oficial al reorganizării. Procesul va fi structurat în două etape distincte: prima etapă, valabilă până la 1 martie 2027, va stimula comasarea voluntară a localităților vizate, în timp ce a doua etapă va institui o comasare obligatorie, urmând să fie aplicată efectiv începând cu alegerile din anul 2028. Conducerea Partidului Social Democrat, prin vocea liderilor săi, a anunțat că proiectul va fi definitivat și prezentat public după finalizarea dezbaterilor cu reprezentanții autorităților locale.
